Prima zi de razboi a devenit pentru o familie din Belgorod Dnestrovsky una din cele mai triste, dar totodata si cea mai fericita. Pe 24 februarie intr-un spital din Odesa a venit pe lume fiica lor - Olivia.„I-am zis sotiei: „Te iau de la maternitate, nu nastem aici, vom merge in Moldova si vei naste acolo”. Iar, in timp ce ne gandeam cum sa procedam, la ea deja au inceput contractiile si am decis ca va naste totusi in Ucraina. Aveam frica, griji, dar am facut acest pas”, a spus Roman Polincheivici, refugiat.

Curaj si barbatie! Reporterul PRO TV, Alexandru Vasilos se afla in mijlocul razboiului din Ucraina. Vezi momentul emotionant in care isi intalneste rudele sale de acolo: „Mi-e dor de casa, de rude, de iubita mea.” - VIDEO

Sa nasti pe timp de razboi este o experienta pe care Natalia, mama micutei, nu o va uita niciodata.„Am fost norocoasa ca am nascut pe 24 februarie, era abia inceputul la tot si am reusit sa fiu luata in sala de nastere. Dupa ce am nascut si am fost dusi in subsol, am vazut o femeie acolo, care avea contractii, pe ea tot o duceau in subsol si ea trebuia sa nasca deja acolo, pentru ca acolo era deja mult mai sigur, decat sus, in sala de nastere”, a spus Natalia Polincheivici.

„Noi inca avem noroc ca eram in regiunea Odesei, deoarece acolo au bombardat putin si doar in prima zi, iar dupa asta totul s-a linistit. Natalia a putut naste linistit, pe cand in Kiev femeile nasteau in subsoluri si in statiile de metrou, in locuri antisanitare, nepredestinate pentru nastere. Iata lor le-a fost greu , iar noi, cu mila Domnului, am putut naste in confort si liniste”, a spus Roman. 

Dupa ce s-a nascut pe timp de razboi si a fost nevoita sa-si petreaca primele ore de viata in subsolul spitalului, la doar doua zile de viata, micuta Olivia a trebuit sa faca fata unei alte provocari - aceea de a fugi de razboi in Moldova, devenind cel mai tanar refugiat din Ucraina.

„Am lasat micuta la bunica ei, iar noi am mers repede pana acasa, ne-am strans lucrurile, am strans tot ce am vazut in cale si tot ce am reusit, am luat-o pe Olivia si am plecat spre vama. La vama am stat cateva ore, era foarte frig, dar am trecut cu bine. Ne-au intalnit foarte bine aici, ne-au luat de la vama Moldovei, ne-au adapostit”, au spus parintii micutei. 

„Chiar din prima zi cand a fost anuntat ca s-a inceput razboiul primul lucru care mi-a venit in gand a fost sa scriu la toti care ii cunosc din Ucraina.” Cum presedintele „Rotary Club Chisinau”, Luminita Suveica ii ajuta pe refugiati - VIDEO

Olivia nu isi va aminti niciodata aceasta perioada grea pentru poporul sau, iar despre experienta prin care a trecuta micuta, mama sa inca nu stie cum ii va povesti. 

„O sa-i spunem ca s-a nascut pe 24 februarie si o sa cunoasca si istoria acestei zile. Eu le spuneam si rudelor mele despre faptul ca in ziua in care toti se gandeau la moarte, in familia noastra a aparut o mica viata. Pentru noi acesta a fost ca un semn de la Dumnezeu. Daca El ne-a oferit o viata in aceasta zi, inseamna ca El va avea grija de noi si in continuare”, au mentionat Natalia si Roman. 

Si-au lasat in spate casa, parintii, munca si pentru siguranta copiilor, au fugit intr-o tara in care nu stiau ce ii asteapta. Totusi, ajunsi la hotarul cu Moldova, tanara familie a ramas uimita de mobilizarea, sprijinul si sustinerea de care au dat dovada moldovenii.

„Vine foarte mult ajutor din toate partile, si din Europa, si din Moldova. Este foarte greu sa alegi cuvintele pentru a multumi oamenii din Moldova si intreaga tara. Ne-au primit cu atata caldura, incepand cu vama, toti lucratorii de acolo ne-au ajutat cu gentile, cu tot, ne-au incalzit, ne-au hranit, imbracat. Oamenii aduc produse alimentare, imbracaminte si tot ce este necesar. Daca am uitat ceva acasa in Ucraina, nu este o problema, caci oamenii din Moldova ne aduc tot de ce avem nevoie. Multumim Domnului si Republicii Moldova si tuturor celor care ne-au primit”, a spus Roman Polincheivici.

Tot ce isi doresc acum este sa-si creasca copii acasa, in pace si liniste. Totusi, cat in tara lor se duc lupte, pentru siguranta copiilor vor ramane in Moldova, atat cat va fi necesar.

„Vrem acasa. Acolo a ramas casa noastra, masina, a ramas tot la ce am acumulat de o viata. Deja daca vom vedea ca nu este posibil sa ne intoarcem, ne vom gandi ce sa facem. Eu muncesc in domeniul logistic si am nevoie doar de un laptop, telefon si internet, asa ca noi putem si aici sa traim. O sa ne cautam un apartament in chirie in caz ca ne decidem sa ramanem aici”, mentioneaza tanarul. 

Roman, Natalia si cele doua fetite ale lor, au fost gazduiti de o familie din Sarata Galbena. Totusi, pe langa ei, Victor stapanul casei, a mai primit alte doua familii cu copiii. Acum in casa lui, locuiesc 14 persoane.

85 de primaveri! Maestrul Eugen Doga a sustinut un spectacol de zile mari chiar de ziua lui. Vezi cum s-a desfasurat Festivalul Martisor - VIDEO

„Pentru toti este un soc in primul rand, pentru ca eu personal nu am putut sa refuz. M-au sunat din Ucraina cativa prieteni de ai mei si m-au intrebat daca putem lua niste oameni refugiati. M-am gandit ca este vorba de cativa oameni sau o familie si cand mi-au spus ca sunt 50 de mame cu copii, eu am ramas socat, dar foarte repede mi-am revenit, am actionat si am luat microbuze, am plecat la Palanca, am adus oameni de acolo si cand am aflat ca sunt asa mici, bebelusi de cateva zile, am vorbit cu sotia si am spus ca trebuia sa-i primim la noi acasa, pentru ca ei au nevoie de conditii mai bune”, a spus Victor Culiac, voluntar. 

Sursa FOTO: Instagram