În cadrul unui podcast cu Olga Manciu, moldoveanca Victoria Dunford a povestit:„Această informație a ajuns la mine în noiembrie, nominalizare oficială a fost făcută pe 31 decembrie, dar era clar că informația trebuia ținută în secret. Eu eram în Moldova când am primit plicul, John, soțul meu, l-a primit și mi-a zis că e confidențial și el nu o să o deschidă, eu am insistat, i-am zis: „Închide ochii, deschide plicul și trimite-mi o poză”. Era un plic royal, pur și simplu îmi era interesant”.
„El a deschis plicul, era scris acolo că sunt nominalizată, nu că voi primi medalia. În mintea mea, de la nominalizare până la medalie, este mult, am zis că o las acolo. Plus la asta, noi am deschis centrul Phoenix în Rîșcani, un centru pentru copii cu nevoi speciale în 2015. Am plănuit să deschidem un centru, să încercăm să luăm un contract de la Guvern care să plătească serviciile noastre, poate prin autorități. Dar ca să întreții 16 angajați e dificil, atunci eu lucram câte 20 de nopți la spital. Am deschis caritatea în 2012 și am activat la spital până în 2017”, a povestit femeia.
Lucra în spitalul din Marea Britanie în timp ce în Moldova se construia centrul. „20 de nopți la rând lucram îngrijitor ca să pot merge în Moldova să supraveghez construcția centrului. Acolo te duceai ca șef, aici veneai ca angajat”, a adăugat invitata.
Nu era sigură că va găsi resurse pentru a continua activitatea, iar medalia pentru Victoria a însemnat mai multă responsabilitate față de ceea ce făcea: „Dintr-o parte a venit acest plic, iar din cealaltă parte, stăteam și mă gândeam: „Dar dacă eu trebuie să închid acest centru? Dacă eu nu o sa am bani să achit salariile?”. Nu mi-am dat seama, medalia de la regină evident că e o onoare, dar presa din Moldova a scris că sunt prima moldoveancă care a primit această medalie și evident că deja amploarea e altfel și responsabilitatea e alta, nu poți să ieși și să închizi centrul”.
„Poți să rogi angajații să te aștepte o lună sau două cu salariile, dar oamenii tot au familii de întreținut, credite și nu poți să faci asta, trebuie să îți asumi ceea ce faci. E o responsanilitate, presa striga că eu am primit acea medalie, însă eu nu am avut perioada asta în care am putut sa apreciez, la mine era intens. Doar când a decedat regina, eu am înțeles ce onoare a fost”, a explicat Dunford.
Momentul special din viața ei l-a trăit alături de soț și părinți, iar atunci când a servit ceaiul cu regina a fost emoționată de felul în care s-a vorbit despre Moldova: „Procesul a fost foarte frumos, medalia am primit-o pe insulă, dar când am fost la ceai cu regina, John voia să vândă biletul, să merg eu cu altcineva, iar banii să-i dea la caritate, dar eu nu i-am permis, el a mers cu mine. Atunci când mi-a înmânat diploma, foarte frumos a vorbit despre Moldova și „MAD-Aid”, pentru că atunci când am fost nominalizată, mi s-a făcut și o descriere”.
„Am avut onoarea să-l am pe tăticul lui John și mămica mea la înmânare. A fost ceva special”, a adăugat femeia.
În 2017, Victoria a fost decorată de regina Marii Britanii – Elisabeta II cu medalia – British Empire Medal (Medalia Imperiului Britanic), fiind astfel clasată ca prima moldoveancă cu această distincție. În 2017 Victoria a lansat și prima ei carte – „Get MAD”, care are scopul de a inspira – „Oricine poate merge pe drumurile de glod cum erau pe atunci în Mihăileni și apoi ajunge la Palatul Reginei Britanice”. La 20 august 2018, a fost decorată cu Premiul Național al Republicii Moldova, consistând din medalie, diplomă și premiul de 100 de mii lei.
SURSĂ FOTO: Facebook/ Victoria Dunford
