Om cu mainile din aur, Simion din Sarata Galbena se poate lauda cu o coletie intreaga e fluiere si naiuri. „Eu intai am inceput asa sa fac niste scaunele, cu lemnaria sa ma ocup si pur si simplu imi placea lucru acesta. Si incet fiindca ieseam la pensie am zis ca sa stau sa nu fac nimic, incet am inceput sa fac fluiere. Am facut o expozitie buna si am mers la Chisinau la concurs si m-am facut mester popular. Iar acum am cativa elevi si fac fluiere, naie, cavale, instrumente de suflat din lemn”.

„Am terminat Stefan Neaga, am lucrat 27 de ani profesor la scoala de muzica, eu sunt viorist, am fost dirijor de orchestra „Arcusul” vrio ani si fiindca am iesit la pensie am zis ca cat o sa ma odihnesc sa mesteresc niste lucruri frumoase care sa prinda bine, sa ramana si la altii dupa noi”.

In casa familiei Daud muzica mereu a stat in capul mesei. „Parintii au cantat si ei, tata a cantat pe la fanfara, le placea muzica, cantau si cu vocea, cand ne duceam la bunelu se gramadeau toti nepotii, feciorii, nurorile si toti cantau. Mie tare mi-a placut muzica si incetisor, cam tarziu m-am apucat de ea, insa pana la urma am dobandit ce am vrut si iata am facut. Pe urma am zis ca si copiii, da sa ii facem pe ei mai performanti, copiii mei sunt toti la muzica.”

Desi fluierele lui ajung pe toate continentele, domnul Simion a marturisit ca aceasta nu este o sursa de venit, iar pretul unui fluier ajunge la 150 de lei. „Eu nu le vand scump, le dau asa simbolic, copiii nu au bani, de asta si lasa-i pur si simplu sa invete. Nu este o sursa de venit, e o placere, caci daca le spui scump nici nu cumpara, nici nu canta, numa a nu dea bani multi. Chiar si prin mahala le dau si le zic na suiera poate sa prindeti o melodie cat mai usoara”.


