Urania Cremene, specialistă în parenting, explică faptul că procesul de a învăța să nu mai țipi la un copil este complex, dar nu neapărat de lungă durată: „A ajunge în punctul în care nu mai țipi presupune un proces complex și conștient, nu neapărat lung, pentru că nu trebuie să treacă ani de terapie, deși s-ar putea să se întâmple asta, iar terapia nu este întotdeauna o idee rea în această direcție. E un proces care presupune că tu te uiți de la tine, te întrebi ce buton ți-a apăsat copilul în acel moment de „ți-ai ieșit din pepeni”. Tu, adultul care ceri autocontrol de la copilul tău”.
„Trebuie să realizăm ce am rostit și ce am făcut, de unde vine asta, ce putem face data viitoare, care este alternativa, este foarte important acest proces, pentru că ne trezim că spunem copiilor noștri lucruri pe care le-am auzit acum 30 sau 40 de ani la bunicii noștri”, a continuat invitata podcastului.
Deși părinții nu-și doresc să ridice tonul la copii, uneori o fac într-un mod inconștient. „Părinții de multe ori trăiesc un sentiment de vinovăție. De exemplu, am țipat la copil deși nu mi-am dorit să fac asta, l-am bruscat, copilul se uită înspăimântat de cum a reacționat mama sau tatăl, apoi adultul își promite să nu o mai facă. Totuși, nu are cum să-i reușească chestia asta, pentru că orice sistem trebuie înlocuit cu altul”, a explicat femeia.
„Am plâns la sfârșit, dar am venit a doua zi”! Anișoara Loghin, despre prima zi la PRO TV - VIDEO
„Atunci când îți propui să nu mai faci ceva, este doar primul pas. Se crează o gaură pe care ar trebui să o umpli cu un alt sistem, cu o altă metodă, iar asta se învață, trebuie să fie cineva lângă tine pentru a te ghida spre o altă metodă”, a ținut să menționeze specialistul.
De asemenea, Urania a explicat complexitatea procesului de a transforma acțiunile conștiente în unele inconștiente. Deși este un proces complicat, oricum este posibil: „Este un comportament inconștient, care ne face să reacționăm ca un arc de circumstanțe, trebuie să-l înlocuim cu un alt proces conștient care durează până devine inconștient, adică să îți iasă să nu mai țipi, pur și simplu. Unora le iese mai devreme, altora, mai târziu. Este greu, dar până la urmă este o călătorie și ne ajută pe noi, de asta am spus că suntem cea mai bună variantă de părinți, pentru că astăzi suntem cine suntem. Cu cât evoluăm noi ca persoane devenim și părinți mai buni, nu se poate una fără alta”.
SURSĂ FOTO: Facebook/ Urania Cremene
