Urma sa fie o nunta grandioasa, la Catedrala din Nairobi. Terry slujea ca pastor si la nunta sa trebuiau sa vina toti enoriasii bisericii sale. Ea si logodnicul sau, Harry, erau foarte fericiti si entuziasmati.
In ajunul nuntii, Terry a gasit la ea acasa cateva dintre lucrurile lui Harry, inclusiv si cravata fara de care el nu putea aparea la ceremonie. Prietena sa i-a sugerat sa se trezeasca a doua zi mai devreme pentru a-i duce logodnicului sau totul. „Ne-am trezit imediat ce s-a luminat afara”. Dupa ce si-a petrecut prietena la statia de autobuz, tanara s-a indreptat spre casa. „Am trecut pe langa un strain care statea asezat pe capota unei masini. Dintr-o data, strainul m-a apucat brusc din spate si m-a aruncat pe bancheta din spate a automobilului. Mai erau doi barbati acolo. Totul s-a intamplat intr-o fractiune de secunda”.
Barbatii i-au acoperit gura cu o carpa. Terry incerca sa riposteze cu bratele si picioarele si incerca sa strige. „Cand am reusit sa scuip carpa, am strigat: „Azi e nunta mea!”. Si am fost lovita imediat. „Asculta de noi sau vei muri”, a spus unul dintre ei”. Apoi, m-au violat toti pe rand. Nu ma indoiam ca ma vor ucide, insa incercam sa lupt pentru viata mea. Cand unul dintre barbati mi-a scos carpa din gura, i-am muscat penisul. El a strigat tare, m-a injunghiat in stomac si m-a aruncat din masina”, a spus Terry.
In acel moment, tanara se afla la multi kilometri de casa, in afara orasului Nairobi. „Au trecut mai bine de sase ore de la rapire”.
„O fata m-a vazut cand am fost aruncata din masina si si-a sunat imediat bunica. Au fugit mai multi oameni catre mine. Politistii care au sosit au hotarat ca nu mai traiesc, m-au invelit intr-o patura si doreau sa ma duca la morga. Insa, intr-un moment eu am inceput sa tusesc, pentru ca nu aveam cu ce sa respir sub patura. Atunci, un politist a exclamat: „Este in viata?”. Atunci, ei m-au transportat imediat la cel mai mare spital din Kenya”, a afirmat Terry Gobanga.
Cand a ajuns la spital, tanara era pe jumatate imbracata si sangera, iar fata sa era umflata din cauza loviturilor. Totusi, una dintre asistentele medicale si-a dat seama ca ea ar putea fi mireasa disparuta. „Sa sunam la toate bisericile si sa intrebam daca nu au o mireasa disparuta”, a spus atunci asistenta. Ca prin minune, prima biserica la care au sunat a fost Catedrala Tuturor Sfintilor. „Ti-ai pierdut logodnica?”, a intrebat asistenta. Iar barbatul de pe celalalt fir i-a spus: „Da, nunta era programata la ora 10, insa mireasa a disparut”.
Cand Terry nu s-a prezentat la nunta, parintii sai au intrat in panica. Toti au inceput sa o caute pe tanara mireasa. Unii spuneau ca ea s-a razgandit pur si simplu sa se casatoreasca, iar altii sustineau cu incredere ca ea nu ar proceda astfel. Cateva ore mai tarziu, toata lumea a fost nevoita sa elibereze localul pentru urmatoarea ceremonie de nunta. Harry insa, a ramas acolo, pentru a astepta vesti.
Dupa apelul de la spital, parintii lui Terry si toti oaspetii s-au indreptat imediat acolo. „Harry mi-a luat si rochia de mireasa”. Intre timp, presa a luat cunostinta cu incidentul produs si o multime de jurnalisti au ajuns la spital. Atunci, tanara a fost transferata la alt spital, unde era mai linistit. „Acolo mi-a fost cusuta rana si tot acolo medicii mi-au spus vestea cea cumplita. Ei mi-au zis ca, cutitul a intrat prea adanc in pantecele meu si nu voi putea avea niciodata copii. Mi s-au prescris contraceptii de urgenta si medicamente antiretrovirale pentru a bloca posibila infectie cu HIV. Nu intelegeam ce imi faceau. Constiinta mea refuza sa accepte ceea ce se intamplase”, a mentionat Terry.
Cand a aflat totul, Harry ii spunea ca el oricum vrea sa se casatoreasca cu ea. „Vreau sa am grija de ea, sa-si vina in fire in bratele mele, in casa noastra”, spunea el. Insa, in acel moment, ea nu putea spune „Da” sau „Nu”. Fetele dezgustatoare ale celor trei violatori ii stateau in fata ochilor si retraia din nou si din nou ceea ce se intamplase. „Cateva zile mai tarziu, pe masura ce efectul sedativelor scadea, l-am putut privi pe Harry in ochi. I-am cerut iertare. Am simtit ca l-am dezamagit. Unii credeau ca este vina mea, caci nu trebuia sa merg singura la o ora atat de devreme. Imi era foarte dificil in acel moment, insa familia si Harry m-au sustinut”, spunea Terry.
In iulie 2005, la sapte luni de la prima lor nunta planificata, ea si Harry s-au casatorit si au plecat in luna de miere.
„Douazeci si noua de zile mai tarziu, eram acasa intr-o noapte foarte rece. Harry aprinse un arzator de carbune si il duse in dormitor. Dupa cina, l-a scos din odaie, pentru ca era foarte cald deja. M-am bagat sub patura cand el incuia casa. Cand s-a culcat, mi-a spus ca se simte ametit, insa nu am atras multa atentie asupra acestui fapt”. Era atat de frig, incat ei nu puteau dormi, asa ca tanara i-a sugerat sotului sau sa mai ia o plapuma. Insa Harry i-a spus ca nu are nicio putere pentru a se ridica din pat. Cand a incercat sa se ridice, Terry a inteles ca nici ea nu se poate ridica din pat. In acel moment, ei si-au dat seama ca ceva nu era in regula. „Ambii au lesinat. Cand m-am trezit, incercam sa-l strig, insa el nu raspundea. Am inceput sa vomit, ceea ce mi-a dat putina putere. M-am tarat spre telefon, mi-am sunat vecinul si i-am spus: „Ceva nu este in regula, Harry nu imi raspunde”. Apoi iar am lesinat”.
Cand s-a trezit, Terry era deja la spital si cand a intrebat unde este sotul sau, medicii i-au zis ca acesta este examinat in camera alaturata. „I-am spus: „Sunt pastor, am vazut destul de multe in viata mea, am nevoie sa fiti directi cu mine”. Doctorul s-a uitat la mine si mi-a spus: „Imi pare rau, sotul tau nu a supravietuit”. Nu puteam crede in asta”.
„Sa ma intorc la biserica pentru inmormantare a fost groaznic. Cu doar o luna mai devreme fusesem acolo in rochia mea alba, cu Harry stand in fata mea, in costumul sau. Acum, eu eram in negru, iar el era intr-un sicriu”. Oamenii o acuzau ca este blestemata si isi tineau copiii cat mai departe de ea. „Asupra ei este un semn rau”, spuneau ei. Si, intr-un moment, tanara a inceput sa creada in asta. Alti oameni chiar o acuzau ca aceasta si-ar fi ucis sotul. Autopsia insa a aratat ca, cauza mortii a fost: sufocare cu monoxid de carbon.
Atunci, Terry le-a promis tuturor ca nu se va mai casatori niciodata. „Dumnezeu mi-a luat sotul si nu imi doream sa mai trec vreodata prin astfel de momente teribile”.
Insa era un barbat, Tony Gobanga, care continua sa o viziteze pe Terry. Acesta o incuraja pe tanara sa vorbeasca despre sotul sau, despre vremurile bune. „Odata el nu a venit trei zile la rand, ceea ce m-a suparat tare. Anume atunci eu am inteles ca m-am indragostit in el”.
Cand Tony a cerut-o in casatorie, Terry i-a spus mai intai sa-i afle povestea si sa decida daca vreau sau nu sa fie cu ea. A doua zi el a venit si i-a spus ca este increzut ca vrea sa se casatoreasca cu ea. „Atunci eu i-am spus ca nu pot avea copii si, reiese ca nu pot sa ma casatoresc cu el. Iar el mi-a spus: „Copiii sunt un dar de la Dumnezeu. Daca ii vom avea - amin, iar daca nu - voi avea mai mult timp pentru a te iubi”. Atunci am cazut de acord sa fiu sotia lui”.
Atunci, Tony a mers acasa pentru a le spune si parintilor sai vestea cea buna. Ei erau fericiti - pana nu au aflat povestea lui Terry. „Atunci ei incercau sa-l convinga ca sunt sub un blestem. Socrul meu a refuzat sa vina la nunta, insa noi oricum ne-am casatorit. La nunta au venit 800 de oameni, multi doar din curiozitate”.Trecusera trei ani de la prima sa nunta. „In timp ce stateam in fata altarului, m-am gandit: „Sunt din nou aici, parinte, te rog sa nu-l lasi sa moara”. In timp ce toti se rugau pentru noi, eu ma inceput sa plang in hohote”.
Un an mai tarziu, Terry se simtea nu prea bine. Aceasta avea ameteli si a decis sa mearga la medic. Acolo, ea a aflat ca este insarcinata. In ultimul trimestru al sarcinii, Terry a stat mai mult in pat, de teama de consecintele traumei sale. Insa totul a mers bine si ea a nascut o fata, pe care a numit-o Techille. Pentru ani mai tarziu, aceasta a mai nascut o fata pe nume Touda.
Terry Gobanga a scris o carte despre viata sa, numita „Climbing Out of the Darkness”, cu scopul de a le oferi oamenilor o speranta prin exemplul sau. Aceasta a fondat si organizatia Kara Olmurani. „Lucram cu supravietuitorii violului, asa cum le spun eu - nu cu victimile violului. Oferit sfaturi si sprijin psihologic. Intentionam sa deschidem un centru de reabilitare unde supravietuitorii violului isi vor gasi un adapost temporar si isi vor reveni la viata normala”.
Terry a mentionat ca i-a iertat pe cei care au atacat-o. „Nu a fost usor, insa de-a lungul timpului mi-am dat seama ca doar imi inrautatesc situatia fiind suparata pe oamenii carora nici nu le pasa. Credinta ma face sa iert si sa nu rasplatesc cu rau la rau”.
Potrivit femeii, cel mai important lucru este sa poti ierta, sa treci prin toate etapele durerii pe rand, sa fii trist pana cand simti ca trebuie sa-ti schimbi viata. „Trebuie sa ne indreptam, desi tarandu-ne, spre destinul nostru, care ne asteapta”.