Chloe Pomfret, in varsta de 20 de ani, a crescut in sistemul de asistenta maternala in primii ani de scoala, s-a instrainat de familie dupa moartea bunicului ei si a avut trei luni in care a trait pe strazi sau a dormit pe canapelele cunoscutilor. In acea perioada grea s-a gandit inclusiv la suicid, intrucat nu mai gasea nicio portita de iesire din situatia complicata in care se afla.

Salvarea a venit cand liceul la care studia a ajutat-o sa-si gaseasca un loc unde sa stea. Acela a fost momentul in care Chloe s-a decis sa se concentreze pe educatia ei si sa-si implineasca visul de a fi profesoara de biologie.

Sa aplice la Oxford nu era neaparat pe "radarul" tinerei, dar dupa ce a aflat despre niste cursuri care o interesau foarte tare, si-a dat seama ca acela este cel mai bun loc pentru ea. A aplicat si a fost acceptata. A intrat deja de un an intr-un mediu superb, a cunoscut o multime de tineri inteligenti in care a gasit adevarati prieteni si si-a facut si un iubit. Picnicurile, iesirile la concerte si distractia din camin sunt lucruri care-i fac bine lui Chloe.

Si-a petrecut primul an la Oxford studiind, dar si schimband lucrurile din interior pentru a-i ajuta pe studentii care au trecut prin episoade de viata la fel de dificile ca ale ei.

„Este inca ireal cand ajung in Oxford. Vezi toate acele cladiri mari si elegante, este o cu totul alta lume. Mergi la baluri, unde ti se serveste mancare, am o persoana care vine si imi face curatenie in camera, iar eu ma gandesc: „Ce Dumnezeu?”. Sunt atat de recunoscatoare ca am avut sprijinul sa ajung aici. Sunt norocoasa, intrucat alti studenti ca mine nu ar fi avut sansa asta", a povestit Chloe Pomfret in povestea descrisa de Manchester Evening News.

Tanara a fost despartita de parinti si de frati inca de cand avea cinci ani. Parintii ei aveau probleme cu alcoolul si drogurile. Descrie procesul despartirii ca fiind unul traumatizant. Si-a petrecut urmatorii trei ani traind intr-o familie "uimitoare" care a rasfatat-o si, cand se uita in urma, spune ca aceia au fost cei mai buni ani din viata ei.

La 8 ani s-a mutat cu tatal ei, dar relatia cu acesta a fost una pe care a simtit-o "artificiala". Trei ani mai tarziu a ajuns in grija bunicului. In ciuda faptului ca barbatul avea cancer, se ocupa si de nepoata si intre ei s-a legat o relatie aparte. La randul ei, si fetita de atunci avea grija de el. Cand l-a pierdut, lumea ei s-a prabusit. A fost fortata sa se intoarca in locuinta tatalui, dar relatia lor s-a rupt iremediabil la scurt timp. La 16 ani era pe strazile din Manchester, in sala de asteptare ale unor spitale sau pe canapelele unor oameni. Astazi, e la Universitatea Oxford si lupta zilnic, in salile de curs, dar si in consilii si administratii, pentru o viata mai buna.