Anorexia este o tulburare alimentară caracterizată de restricția severă a alimentelor și percepția eronată a propriei imagini, fiind mai frecventă la adolescente. „Această tulburare mintală produce atitudini distorstionate, disfuncționale, față de imaginea corporală. Persoana se vede grasă, are o atitudine față de corpul său nemulțumită, dorește să atingă o perfecțiune, pe lângă aceasta, are gânduri disfuncționale despre corpul său”, a spus Ovidiu Tafuni, medic psihoterapeut, nutriționist.
„Vârsta persoanelor care de obicei practică acest comportament alimentar este de 11-20 de ani, atunci se formează criteriile privind imaginea corporală, standardele sociale, autoritatea persoanei, modelul social și multe alte lucruri, care pot induce careva comportamente”, a continuat medicul.
Pe măsură ce gândurile obsesive privind propria greutate și imagine corporală se accentuează, persoana recurge la comportamente dăunătoare. „Persoana face restricții în privința unor grupe de alimente care crede că îngrașă, apoi acest grup de alimente se lărgește. Pe lângă aceasta, aceste persoane pot utiliza diferite substanțe care reduc pofta de mâncare, substanțe care provoacă diureza, eliminarea lichidului din organism, totodată pot utiliza medicamente purgative și provoaca voma”, a explicat Ovidiu Tafuni.
Printre cauzele anorexiei se numără un mediu familial nearmonios, dificultăți în exprimarea emoțiilor, o stimă de sine scăzută sau influența idealurilor promovate în societate sau pe rețelele de socializare. „Fiecare fată își formează un model, poate fi o actriță, mamă, o profesoară, o rudă, căreia fata vrea să-i corespundă și atunci ea încearcă să facă careva acțiuni să corespundă acestui model. Dacă să vorbim de cauză, sunt și situațiile legate de traumele din trecut, cum ar fi, de exemplu, persoanele care au fost puțin obeze în copilărie, au primit bullying de la colegi. Ca să evite aceste situații pe viitor, se formează o reacție de protecție, aceste domnișoare încearcă să evite alimentele pentru a corespunde criteriilor care sunt în societate”,a notat specialistul.
Persoanele anorexice prezintă des piele palidă și uscată, tulburări gastrointestinale, dereglări menstruale, tulburări de ritm cardiac și depresie, a menționat Ovidiu Tafuni: „Complicațiile sunt destul de severe: disnutriție, malnutriție, cu un indice al masei corporale mai jos de 18,5, ajunge și mai jos de 16. Ajung la o stare de cașexie, când câteodată medicii nu mai pot ajuta această persoană și ea poate rămâne cu sechele grave sau poate deceda”.
Deși, părintele îngrijorat apelează adesea la un nutriționist, pentru a-l face pe copil să mănânce, acesta nu este primul specialist la care trebuie să se adreseze: „La noi în țară sunt centrele comunitare de sănătate mintală, unde aceste persoane ar trebui să se adreseze pentru ajutor medical. Inițial, cu aceste persoane ar fi ok să lucreze psihologul, în comun cu psihiatrul, și după aceea deja intervine nutriționistul. Este un lucru în echipă, noi nu putem trata această tulburare singuri”.
Pe lângă implicarea specialiștilor, în gestionarea anorexiei, un rol important îl au familia, prietenii, profesorii. „Este un lucru în grup, atât părinții, cât și instituțiile de învățământ, pedagogii, psihologul din școală, ar trebui să lucreze în comun cu copilul, pentru a evita apariția acestor tulburări. În cazul când, mama nu prea susține fiica în tratament, atunci sunt eșecuri, reîntoarceri la anorexie, la utilizarea ascunsă a laxativelor, a substanțelor care provoacă voma. Aici este o condiție, ca mama să aibă o relație foarte bună cu fiica, dar în multe cazuri, fiica are această tulburare datorită relației dificile cu mama”, a continuat medicul specialist.
Tratamentul poate dura de la câteva luni, până la ani, în funcție de terapia aplicată, susținerea familiei, dar și colaborarea eficientă între specialiști și pacientă.
SURSĂ FOTO: Google, Arhiva Pro TV
