Maselele de minte sunt de fapt ultimii molari posteriori de pe maxilarul superior si de pe mandibula. Majoritatea persoanelor adulte ajung sa aiba un numar de patru masele de minte, dar sunt si cazuri in care cresc mai multe astfel de masele, situatie in care sunt denumite masele supranumerare. Deoarece aparitia lor este insotita uneori de dureri sau se intampla ca ele sa creasca strambe, maselele de minte ajung sa fie extrase in astfel de cazuri de catre dentisti.
Formarea si aparitia maselelor de minte este un fenomen diferit in cadrul populatiilor umane din prezent. Bunaoara, aborigenii din Insula Tasmania nu au absolut deloc masele de minte, pe cand in randul bastinasilor din Mexic incidenta maselelor de minte este de aproape 100%. Cercetatorii au descoperit ca aparitia maselelor de minte este strans legata de prezenta genei PAX9.

 

In esenta, maseaua de minte este al treilea molar vestigial, o prezenta atavica care la stramosii nostri indepartati era mult mai mare si mai dezvoltata decat la oamenii din prezent, avand de altfel un rol important in mestecarea si macinarea plantelor si semintelor cu care se hraneau primii hominizi. De altfel, stramosii nostri hominizi nu aveau capacitatea de a digera eficient celuloza, caci nu aveau un sistem digestiv adaptat la acest lucru, ei fiind omnivori oportunisti, nu erbivori specializati in procesarea celulozei. In compensatie, acei hominizi primitivi au dezvoltat in timp maxilare tot mai mari si mai solide, cu mai multe masele, caracteristici fiziologice care sa-i ajute sa mestece eficient vegetalele cu care se hraneau uneori. Cum oamenii au evoluat continuu, obiceiurile lor s-au schimbat mult, mai ales dupa descoperirea focului care le-a permis sa-si gateasca hrana. In consecinta, maxilarele noastre s-au micsorat succesiv pana la dimensiunile din prezent, insa al treilea molar, sau maseaua de minte, inca apare si la oamenii din prezent.
Sursa foto: Google.com

Sanatate.bzi.ro