O îmbinare de forță, grație și expresivitate - wushu este practicat atât ca formă de autoapărare, cât și ca sport de performanță.
„Wushu este totalitatea de arte marțiale care s-au dezvoltat pe teritoriul Chinei. Dacă vorbim de termeni, wushu este compus din ieroglife, wu – înseamnă război, iar shu – tehnică. Va fi tehnica de război sau de luptă. Pe lângă asta, există o teorie care spune că ieroglifele semnifică armă și a opri. Deci, ar fi - a opri agresiunea”, a explicat Nicolae Mihalache, sportiv wushu.
„Wushu este foarte divers, are în componența sa multe stiluri, care diferă de la sud la nordul Chinei, cât și în centru. De nord este changquan sau pumnul lung, nanquan sau pumnul de sud, taijiquan - în care mișcările sunt foarte lente, foarte grațioase și sunt arme specifice, scurte și lungi”, a mai spus sportivul.

Nicolae este medic ortoped-traumatolog, iar wushu practică de mai bine de 27 de ani:
„S-a început foarte simplu. În anii 90, copilăria și adolescența nu era prea sigură în Chișinău, de aceea scopul meu principal era autoapărarea. Am lăsat sportul pe care îl practicam atunci și am decis să fac câteva lecții de autoapărare. Eu nu știam ce este, am văzut wushu - kong fu doar în filmele cu Jackie Chan și Bruce Lee. Am intrat în sală, am început să mă antrenez și asta a continuat cu competiții, antrenamente, am devenit antrenor, am avut discipolii mei și asta e o parte a vieții mele”.
Wushu dezvoltă o serie de calități motrice complexe, precum agilitatea, coordonarea, viteza, forța, suplețea și explozivitatea.
„Dacă vorbim kinetoterapeutic, dezvoltă bine propriorecepția, simțul corpului în spațiu, echilibru, este o dezvoltare armonioasă a corpului, nu se pune accent pe o anumită parte a corpului, mai ales ce ține de partea de stabilizare care este o profilaxie a traumelor”, a spus Andrei Cataraga, sportiv wushu.

Andrei este kinetoterapeut de profesie, însă practică wushu încă de la vârsta de 6 ani, când mama l-a dus la primul antrenament. De atunci, a acumulat zeci de medalii și a participat la numeroase competiții.
„Începând din Ucraina, din 2008, categoria în care participam a fost destul de medaliată, de asta mă întorceam cu minim 3 medalii din fiecare competiție. Și cele mai valoroase ar fi prima, care a fost neașteptată și campionatul Europei din 2017, unde am devenit campion european”, a notat kinetoterapeutul.
În 2014, a fost înregistrată oficial Federația de Wushu, marcând un pas important pentru dezvoltarea acestui sport în țară și promovarea lui în rândul tinerilor.
„Cel mai mare succes până acum a fost medalia de aur la seniori, la campionatul european de wushu tradițional. Am avut două medalii de argint la juniori, 3 medalii de bronz la seniori în 2015. La fel participăm activ la campionatele țărilor vecine”, a menționat Nicolae Mihalache.

„Se împarte în două ramuri. Este competițional, fără luptă, unde e demonstrare singur pe covor, în fața juriului cu diferite armamente în funcție de stil și lupta corp la corp - sanda. Mai sunt competiționale, așa numite kong-fu, sau wushu tradițional, unde deja sunt foarte multe stiluri imitaționale interne, externe, și deja pe care le știm din filmele de kong fu din trecut”, a adăugat Andrei Cataraga.
Se recomandă practicarea sportului wushu nu mai devreme de vârsta de 5 ani, atunci când copilul este pregătit atât fizic, cât și psihoemoțional.
„Dacă copilul începe să se antreneze, deja e lucrul antrenorului să-l ghideze și să meargă pas după pas, să se dezvolte. De aceea, nu pot vorbi despre anumite calități obligatorii. Dacă părintele ar vrea ca copilul său să devină campion, atunci evident, facem o selecție în funcție de calitățile motrice și capacitatea copilului de a învăța. Dar dacă este pentru sine, atunci oricine poate veni la antrenament”, a notat Nicolae Mihalache.
Durata și frecvența antrenamentelor variază în funcție de vârstă, nivelul de pregătire, dar și scop. Fiecare antrenament începe cu o încălzire și implică utilizarea unui echipament special.
„În mod normal, îmbrăcăminte, încălțăminte joasă, să nu țină glezna, pentru prevenția traumelor. Este inventar sportiv, ele sunt sigure, nu sunt periculoase pentru viață, sunt flexibile, rigide, de lemn, de fier specific”, a mai spus Andrei Cataraga.

„Sunt arme lungi și scurte. Din cele scurte fac parte: sabia, paloșul. Din armele lungi sunt bastonul și sulița. Mai sunt și arme moi, flexibile, cum ar fi nunchak, și lanțul ca exemplul cu 9 secțiuni”, a explicat sportivul wushu, Nicolae Mihalache.
Wushu este un sport care include agilitate și suplețe, iar fiecare prezentare devine un spectacol, datorită mișcărilor precise și dinamice.
SURSA FOTO: GOOGLE