Copilul aude din prima ora de viata. Raspunsul la stimulii sonori se exprima priin reflexul de extensie - flexie al membrelor sau printr-o clipire palpebrala. De la a 15-a zi dupa nastere nou-nascutul poate diferentia zgomotul de un sunet muzical capabil sa-l linisteasca.
O ureche sanatoasa percepe sunetele din mediul ambiant la o frecventa medie de pana la 20 decibeli si in acest caz vorbirea este normala.
Absenta auzului din copilarie poate influenta grav formarea intelectuala, psihologica si afectiva a copilului. Intre 1 si 3 din 1000 de copii se nasc cu deficiente de auz si 2 copii din 1000 cu varsta de pana la 2 ani au auzul slab.
Primele semne de surditate apar atunci cand:
-copilul nu reactioneaza la zgomotele din jur sau la vocea mamei
-copilul nu poate silabisi cuvintele "ma-ma","ta-ta" pana la varsta de 6-9 luni.
-lipseste mimica fetei la contactul cu persoanele din jur (copilul nu zambeste, nu se bucura, ci este inert emotional)
-copilul nu se linisteste daca i se vorbeste sau i se canta atunci cand plange-nu se sperie de zgomote ( zgomotele nu capteaza atentia copilului )
-nu comunica cu mediul ( copilul este absent la ceea ce se intampla cu el si la gesturile celor din jur) Semnele generale constau in tulburari de limbaj, tulburari de dezvoltare intelectuala si tulburari psiho-afective.
Copilul cu un handicap auditiv se izoleaza si devine inchis in sine. In majoritatea cazurilor parintii se adreseaza la medic deoarece la varsta de un an copilul nu vorbeste. Surditatea congenitala (care se manifesta de la nastere ) si cea instalata pana la varsta de 2-3 ani sunt cele mai grave deoarece nu se dezvolta automatismele nervoase necesare insusirii limbajului. Apar tulburari de orientare in mediul inconjurator, iar copilul surd are un sentiment de teama si de izolare.
Un copil nascut cu surditate profunda nu are capacitatea de a percepe sunetele, iar defectele de auz trebuie depistate pana la varsta de 2 ani, cand se formeaza vorbirea si pronuntarea corecta a cuvintelor.
Cauzele surditatii la copil pot fi:
Prenatale
Cauzele prenatale sunt reprezentate in 33 % de factorii mosteniti, apoi anomaliile cromozomiale, boala Down, noxele exercitate asupra femeii insarcinate in special in primele 3 luni de sarcina, bolile intrauterine.
Neonatale
Cauzele neonatale sunt reprezentate de traumatismul obstretical ,prematuritatea fatului , bolile suportate de mama in timpul sarcinii(rubeola,sifilisul,hipotiroidia,bolile infectocontagioase ca rujeola, varicela ), administrarea de medicamente ototoxice mamei (gentamicina, neomicina, kanamicina, streptomicina), compresiunea cordonului ombilical, aplicarea forcepsului.
Aproximativ 20% din surditatile la copil sunt provocate de cauze neonatale.
Postnatale
Cauzele postnatale reprezinta 6% din surditatea infantila. Acest tip de surditate poate fi provocat de meningita bacteriana, oreionul, (este afectata o singura ureche sau doar frecventele acute ), otitele suportate in copilarie, antibioticele ototoxice, traumatismele acustice provocate de unele jucarii sonore, traumatismele cotidiene. Cel mai mare risc de surditate il au copiii prematuri nascuti la mai putin de 32 saptamani si cu o greutate sub 1500 grame. Acesti copii sunt expusi riscului de surditate din cauza asfixiei la nastere, apneei, icterului, afectarii cerebrale si sepsisului.
Sunt 3 tipuri de surditate:
-surditatea de transmisie, care se datoreaza afectarii urechii externe sau a celei medii; la copiii mici surditatea de transmisie este determinata de procesele inflamatorii sau infectioase ale urechii medii
-surditatea de perceptie, cu origine cohleara si implicarea nervului auditiv
-surditatea mixta, care asociaza o lezare atat a aparatului cohlear,cat si a partii mecanice a urechii; acest tip se intalneste in cazul otitelor seroase.
Examenul auditiv la sugar si la copilul mic este dificil datorita lipsei posibilitatii de cooperare dintre medic si pacient. Screeninguul auzului la nou-nascut este singura metoda prin care se poate depista hipoacuzia chiar din primele luni de viata.
Se pot face teste audiologice obiective automate (otoemisiuni acustice -OEA si potentiale auditive - PEA).Testele sunt neinvazive, neiradiante si dureaza intre 5-20 minute. In timpul examinarii copilul trebuie sa fie adormit, pentru a sta nemiscat.
Daca surditatea se instaleaza in primii ani de viata (inaintea insusirii limbajului) copilul va fi surdo-mut deoarece nu a auzit niciodata cuvintele, nu a invatat sensul lor si nu poate sa le repete.
Daca hipoacuzia nu este profunda copilul va invata se vorbeasca, dar pronuntarea cuvintelor va fi dificila.Tratamentul este in primul rand profilactic, prin combaterea cauzelor care pot provoca hipoacuzia.
In cazul unui copil cu deficiente grave de auz protezarea auditiva se poate efectua de la varsta de un an ,pentru a asigura dezvoltarea vorbirii in acelasi timp cu alti copii. Implantul cohlear este o metoda chirurgicala ce consta din aplicarea pe osul temporal a unui dispozitiv de tip computer care transforma informatia sonora din mediul ambiant in impulsuri nervoase. Profesorul Laszig a realizat recent in premiera mondiala implantarea cohleara a unui copil de numai 4 luni.
Cunoasterea etiologiei surditatii la copil poate permite depistarea ei precoce.