Ilias a venit în Moldova pentru studii, iar în această perioadă țara noastră i-a marcat profund viața. La finalul anilor de facultate, odată cu obținerea diplomei de absolvent și pregătirea bagajelor pentru întoarcerea acasă, tânărul a ținut să-și exprime dragostea și recunoștința față de oamenii și locurile care l-au primit cu brațele deschise.
„Uneori, chiar și cele mai frumoase povești se încheie...”
Video-ul debutează cu secvențe sugestive din Chișinău, drapelul Republicii Moldova, Catedrala Mitropolitană și imagini panoramice din capitală. În timp ce își împachetează lucrurile și se pregătește de plecare, Ilias își împărtășește gândurile sincere.
„Uneori, chiar și cele mai frumoase povești se încheie. La fel și a mea. Astăzi este ultima mea zi în Moldova. Dacă m-ați întreba ce vreau să fac pe final, nici eu nu știu, pentru că nu vreau să mă despart de toate acestea. Vreau să mai inspir o dată acest aer, să mă plimb prin locurile dragi și să-mi văd cei mai buni prieteni pe care i-am câștigat chiar aici”, a notat el.
Tânărul a rememorat momente definitorii din cei trei ani petrecuți în țara noastră, mărturisind că Moldova i-a fost martoră la primii pași importanți din viața de adult.
„Aici au rămas 3 ani din viața mea. Aici au apărut primii oameni care au crezut în mine. Aici am avut primul meu job și am câștigat primii mei 1.000 de dolari. Aici a fost universitatea mea și mulțimea de oameni care mi-au dăruit emoții uimitoare. Aici mi-am întâlnit prima dragoste, care, din păcate, nu a devenit o poveste pentru toată viața”, a notat Ilias.
Mămăligă, plăcinte și câmpuri de maci: „A fost o adevărată casă”
Cadrele din video surprind perfect esența experienței sale moldovenești: de la plimbările pe bulevardele din Chișinău, parcurile verzi, până la bucuria bucatelor tradiționale. Ilias nu a ezitat să arate cât de mult a îndrăgit gastronomia locală, savurând mămăligă cu brânză și smântână și tradiționalele plăcinte.
Chiar dacă se întoarce în Kazahstan și recunoaște că nu știe ce îi rezervă viitorul, Ilias poartă Moldova în suflet:„Nu am nicio idee unde mă voi duce mai departe... Acum mă întorc în Kazahstan și chiar nu știu unde mă va duce viața, dar știu un singur lucru: oriunde aș pleca, inima mea va rămâne pentru totdeauna aici, în mica mea Moldovă. Îmi va fi dor de aceste străzi, parcuri și de universitate. Moldova, ai fost o adevărată casă pentru mine. Te iubesc”!