03 octombrie 2026, 11:30

Ulei de dovleac, in, cânepă sau chimen negru: cum sunt produse uleiurile presate la rece și cum alegem varianta potrivită - VIDEO

Poza de referință
Pinterest/ Poza de referință

Uleiul presat la rece a devenit tot mai căutat de cei care preferă produse cât mai puțin procesate și vor să includă în alimentație surse naturale de grăsimi nesaturate. Ulei de dovleac, in, susan, cânepă, armurariu sau chimen negru – fiecare are un profil nutrițional diferit și poate fi folosit în salate sau adăugat peste preparatele deja gătite. La un producător din Moldova, procesul începe cu semințele și se încheie abia după trei zile, când uleiul este filtrat și îmbuteliat. Cum sunt obținute aceste uleiuri, ce le diferențiază și ce recomandări trebuie să ținem cont înainte de consum, află în cadrul unui reportaj marca iSănătate.

Uleiul presat la rece este tot mai prezent în alimentația celor care caută produse cât mai puțin procesate. De la in și dovleac până la susan, cânepă sau chimen negru, producătorii propun zeci de variante, fiecare cu particularitățile sale.

„Noi avem o gamă de 12 tipuri de ulei. Avem ulei de chimen negru, cânepă, armurariu, dovleac, in, susan”, spune Valentin Bolfa, producător de uleiuri presate la rece.

Ideea de a produce astfel de uleiuri a venit din dorința de a aduce un beneficiu oamenilor.

„Ideea a venit dintr-o carte, dăruită de mama mea. De unde am înțeles că, pentru a avea o afacere de succes, e necesar să aduci beneficii oamenilor”, povestește producătorul.

Pentru a obține o sticlă de ulei de 250 de mililitri este nevoie de aproximativ un kilogram de semințe. Cea mai mare parte a materiei prime provine din Republica Moldova.

„Materia primă e majoritatea din țara noastră, de la agricultorii noștri – semințele de dovleac, in, nucile, migdalele. De import avem susanul, chimenul negru, armurariu și cânepa”, explică Valentin Bolfa.

Cum este produs uleiul presat la rece

Procesul de producere durează câteva zile și presupune mai multe etape. Semințele sunt presate, apoi uleiul este filtrat și îmbuteliat.

„Producerea unui ulei durează 3 zile. Prima zi se presează, a doua zi – se filtrează de impurități și a treia zi – se toarnă în sticle. Avem contracte cu diferiți producători care cresc animale și procură resturile de la noi pentru a face mâncare pentru animale”, spune producătorul.

Potrivit acestuia, diferența dintre uleiurile presate la rece și cele rafinate ține inclusiv de modul în care sunt procesate.

„Uleiurile presate la rece nu sunt rafinate, față de acele din comerț, sunt naturale, nu-și pierd proprietățile, au toate grăsimile necesare”, afirmă Valentin Bolfa.

Uleiul de dovleac și chimen negru

Fiecare tip de ulei are propriile caracteristici și poate aduce în alimentație diferiți nutrienți. Uleiul de dovleac este bogat în acizi grași nesaturați, vitamina E și fitosteroli, compuși asociați cu sănătatea cardiovasculară.

„Fiecare ulei are beneficiile sale. Spre exemplu, uleiul de dovleac este preferatul bărbaților, este foarte bun pentru prostată și are un gust foarte plăcut. Mai are proprietăți antiparazitare. Uleiul de chimen negru este antibiotic natural”, spune producătorul.

Uleiul de chimen negru conține compuși bioactivi, în special timochinona, cunoscută pentru proprietățile sale antioxidante și antiinflamatoare. Unele cercetări au analizat și posibilele beneficii ale acesteia pentru glicemie, sistemul respirator și cel nervos.

Armurariul, folosit în special pentru ficat

Un alt produs din gama de uleiuri presate la rece este cel de armurariu. Acesta conține vitamina E și acizi grași nesaturați și este apreciat pentru conținutul de compuși antioxidanți.

„Armurariu este planta ficatului, conține multă silimarină. Majoritatea clienților îl iau doar pentru ficat. Se consumă dimineața pe stomacul gol, câte o linguriță și poate fi adăugat în mâncăruri gata preparate. Nu se gătește cu acest ulei”, explică Valentin Bolfa.

Uleiul de armurariu poate contribui la aportul de grăsimi nesaturate și vitamina E. Totodată, este important ca utilizarea lui în scop terapeutic să fie discutată cu medicul.

Susanul și cânepa, alte variante apreciate

Și uleiul de susan se regăsește printre variantele disponibile. Acesta este o sursă de grăsimi nesaturate și conține compuși antioxidanți, precum sesamina și sesamolul.

„Susanul conține foarte mult calciu, clienții îl iau pentru articulații, oase. Uleiul de cânepă este foarte bun pentru sistemul nervos, pentru colesterol, vasele sangvine”, spune producătorul.

Uleiurile presate la rece pot contribui la aportul de acizi grași omega-3 și omega-6, necesari pentru funcționarea normală a organismului.

Printre cele mai cunoscute uleiuri presate la rece se numără și cel de in. Acesta este una dintre cele mai bune surse vegetale de acid alfa-linolenic (ALA), un acid gras omega-3 care contribuie la menținerea sănătății inimii.

„Uleiul de in este foarte bun pentru sistemul cardiovascular, curățirea vaselor sangvine, memorie. Avem uleiuri și pentru copii, ca exemplu dovleacul pentru deparazitare, de cânepă sau migdale”, afirmă Valentin Bolfa.

Nu toate uleiurile sunt potrivite pentru toată lumea

Chiar dacă uleiurile presate la rece pot fi incluse într-o alimentație echilibrată, fiecare produs are particularitățile și contraindicațiile sale. Persoanele cu alergii la plantele din care sunt obținute uleiurile trebuie să fie atente, iar în anumite situații este necesar sfatul medicului.

„Sunt contraindicate oamenilor cu alergii la aceste plante, chimenul negru nu ar fi recomandabil femeilor însărcinate. Noi suntem producători de uleiuri, dar nu medici. Ar fi bine venită consultarea unui medic”, precizează producătorul.

Uleiurile presate la rece sunt potrivite în special pentru salate sau pot fi adăugate peste preparatele deja gătite. Nu sunt recomandate pentru gătitul la temperaturi ridicate, deoarece căldura poate afecta compușii sensibili din ulei.

Cum se păstrează uleiurile presate la rece

Pentru a-și păstra cât mai bine proprietățile, uleiurile trebuie depozitate în condiții corespunzătoare.

„Termenul de valabilitate a uleiurilor este de un an. După deschidere se recomandă să fie consumat în 45 de zile. Se păstrează într-un loc răcoros, ferit de razele solare”, spune Valentin Bolfa.