Majoritatea s-au prins la ideea că ar fi bine să nu creadă în tot ceea ce văd pe online. În acest sens, rețelele de socializare au impact mai mult negativ decât pozitiv asupra noastră, a explicat pshihologul Aurelia Balan:„Nu știu dacă este un subiect controversat, dar cu siguranță este un subiect de actualitate. Potrivit datelor Ogranizației Mondiale a Sănătății, 8 din 10 persoane de la vârsta adolescenței, preadolescenței, și vârsta adultă, au deja o dependență de rețelele de socializare. Toată avalanșa tehnologiei se întâmplă pentru prima dată în civilizația noastră. Într-adevăr, capcanele rețelelor sociale sunt destul de drastice și pot avea repercusiuni atât pe termen scurt, cât și îndelungat”.
Una dintre cele mai drastice capcane în mediul online este depersonalizarea, provocată de crearea unei realități virtuale, departe de viața reală pe care noi o trăim.„Prima capcană dintre cele mai drastice pentru mine, ca terapeut, este depersonalizarea. Fiecare dintre noi postăm pe rețele ceea ce ne aranjează să postăm, departe fiind de realitate. Crearea unei realități virtuale, alta decât cea pe care noi o trăim în viața de zi cu zi, duce la depersonalizarea cosumatorilor pe rețelele de socializare. Este suficient să deschidem Instagramul și să vedem că practic toate femeile au ajuns să arate la fel, toate poartă același brand, au apelat la același chirurg estetician. Te depersonalizează atât fizic, cât și mental, emoțional”,a explicat psihologul.
O altă capcană subliniată de specialist este fobia de a nu corespunde „valului” din mediul online:„Fobia de a nu fi pe val, cum o avem menționată în manualele de specialitate, este iarăși una dintre capcanele profunde. Ai tendința să postezi în permanență, să intri în permanență ca să fii la curent cu tot ceea ce este. Crearea a tot soiul de alte senzații, de invidie, de sentimente străine crește și această depersonalizare se produce atât de mult, încât la nivel emoțional și moral nu mai suntem noi, dar căutăm să corespundem cu niște șabloane care nici măcar nu există în realitate”.
Totodată, specialistul a dat câteva sfaturi pentru a diminua starea de depersonalizare:„Cel mai sănătos as fi să se facă o structură exactă a consumului de rețele sau să își limiteze accesul la rețelele de socializare și Internet în general. În al doilea rând, trebuie să filtreze informația și să caute informație clară. De exemplu, dacă astăzi ai nevoie de un anumit serviciu, intri pe Internet și cauți informație anume despre acel serviciu”.
Un alt sfat oferit de către Aurelia este separarea de viețile altora:„În timp ce noi consumăm realitatea virtuală a altora, viața noastră trece pe alături, ceea ce crește gradul de frustrare, de invidie, insomnii, dureri la nivel de cap, la scăderea stimei de sine și lănțișorul poate fi tras”.
2 aprilie: evenimentele, curiozitățile și personalitățile zilei - FOTO
Femeile obișnuiesc să posteze cadourile, florile pe care le primesc în mediul online. Întrebată cât de sănătos este acest lucru, Balan a răspuns:„Noi trăim într-o epocă a consumerismului, noi consumăm foarte mult și foarte puțin producem. O altă capcană a consumului de rețele este apropo și dezvoltarea unor anumite obiceiuri nesănătoase, urmarea anumitor trenduri recente, doar pentru a corespunde cu cineva. Aceste postări vin să alimenteze în plus crearea unei realități separate de realitatea pe care tu o trăiești. De fapt, acel cadou pe care l-ai primit cu bună intenție nu ți-a priit prea bine, există anumite dedesubturi. O fotografie făcută dintr-un unghi potrivit poate transmite altfel emoția. O altă femeie care în acel timp poate nu are un partener de viață atât de potent financiar, care să îi poată oferi buchetul de flori de 10 metri, va căpăta frustrare, se va gândi că în viața ei este ceva nu cum trebuie, iar de aici, până la o depresie necontrolată, este doar un pas”.
Riscăm să cădem în capcana marketingului atunci când ne uităm la tot felul de recomandări. „Noi consumăm nesănătos, fără ca să ne dăm seama, emoții care nu sunt ale noastre, pe asta se bazează marketingul, pe crearea unor pseudoemoţii, ceea ce duce la o realitate fabulatorie pentru că, când în viața de zi cu zi te ciocnești cu altceva decât crezi tu că ar fi normal, nu ai skill-urile dezvoltate. Undeva la vârsta de 25 de ani, noi ajungem la maturitatea decizională, abia către 25 de ani, spun cercetătorii că ajungem să luăm decizii cât de cât corecte în anumite situații. Atât timp cât acești tineri consumă doar niște rețele și o realitate departe de ceea ce se întâmplă concret în viața de zi cu zi, când stau față în față cu anumite provocări, nu mai au deprinderile sănătoase și nu mai pot lua decizii bune pentru ei”, a menționat psihologul.
Sursa foto: Instagram
