Perfecțiunea de pe social media poate trezi un soi de nemulțumire în rândul oamenilor care au tendința să urmărească viețile altora.
„Deși concepute pentru a aduce oamenii mai aproape, utilizarea excesivă a rețelelor sociale duce, în mod ironic, la o creștere a sentimentelor de singurătate și izolare. Aceasta dezvoltă problemele de sănătate mentală precum anxietatea și depresia. Utilizatorii își expun doar cele mai bune momente, ceea ce generează un ciclu vicios de insatisfacție și utilizare crescută, în loc de o conexiune autentică”, a explicat pshihologul Aurelia Balan.
De asemenea, specialista a exemplificat care sunt costurile emoționale și psihologice ale hiperconectivității:
„Sentimentul de inadecvare și insatisfacție. Expunerea constantă la imagini manipulate și la „momentele de vârf" ale vieții altora pe rețelele sociale alimentează insecuritatea cu privire la propria viață și aspect, declanșând invidia.
Teama de a pierde și ciclul dependenței. Teama de a pierde evenimente sau informații importante determină verificarea compulsivă a telefonului, afectând stima de sine și declanșând anxietatea, creând o buclă de dependență.
Cyberbullying și autoabsorbție. Platformele sociale pot deveni focare de zvonuri răuvoitoare și abuzuri, lăsând cicatrici emoționale. De asemenea, partajarea constantă a aspectelor personale poate alimenta un egocentrism nesănătos, distanțând indivizii de conexiunile din viața reală.
Probleme de control și tulburări de somn. Alertele și notificările constante afectează concentrarea, perturbă somnul și pot face indivizii „sclavi ai telefoanelor”.
Totodată, Aurelia a explicat ce se poate întâmpla atunci când forțat interacționezi cu cineva:
„Interacțiunea socială prelungită, poate duce la oboseală socială sau epuizare. Această oboseală apare atunci când capacitatea emoțională a unei persoane este depășită, adesea din cauza dorinței de a mulțumi pe alții, a socializării forțate, a lipsei timpului petrecut singur și a suprastimulării. Simptomele includ creșterea ritmului cardiac, tensiune arterială ridicată, anxietate, ceață mintală, iritabilitate și un sentiment de copleșire.
Oboseala socială nu este doar o senzație subiectivă, este o reacție fiziologică la stres. Sistemul nervos rămâne hiperactiv în timpul interacțiunilor constante, ducând la un dezechilibru. Această explicație științifică subliniază necesitatea angajamentului social selectiv, validând aversiunea față de „petrecerile zgomotoase". Corpul, prin aceste semnale, indică nevoia de interacțiuni mai liniștite și mai semnificative”.
Odată ce înaintează în vârstă, oamenii tind să aibă tot mai puțini prieteni, fapt ce le poate agrava starea de sănătate.
„Deși conexiunile sociale sunt vitale, conflictele frecvente sau contactul cu membrii rețelelor sociale pot afecta negativ sănătatea, în special la vârste înaintate. Izolarea socială și singurătatea, adesea rezultate din lipsa unor relații apropiate și intime, contribuie semnificativ la probleme grave de sănătate mentală (depresie, anxietate, declin cognitiv) și complicații de sănătate fizică. Calitatea relațiilor devine și mai critică odată cu înaintarea în vârstă. Legăturile conflictuale sau superficiale pot deveni un detriment semnificativ pentru sănătate, întărind înțelepciunea adaptativă de a restrânge cercul social la conexiuni cu adevărat susținătoare și emoțional satisfăcătoare. Discernământul în alegerea prietenilor nu este doar o preferință, ci o strategie de autoconservare pentru bunăstarea pe termen lung”, a explicat Aurelia Balan.
Sursa Foto: Arhiva Aureliei Balan