Întrebată cum să înțelegem că ceea ce simțim este anume anxietate, Aurelia Balan a răspuns: „De fapt, atacul de panică este un vârf mai înalt al axietății. Tulburări de anxietate sunt câteva, de la cele minore, până la episoadele de anxietate psihotică. Cum înțelegem că avem anxietate? Cred că cel mai simplu cum ar putea fi definită anxietatea, e o stare de teamă fără un fundament palpabil. Alta este când ai o fobie de înălțime și simți această teamă când ești expus unei înălțimi și alta este când ai constant o teamă inexplicabilă în corpul tău, de foarte multe ori somatizată”.
Psihologul susține că în anumite situații, anxietatea este benefică, însă, când aceasta persistă zilnic trebuie să înțelegem că ne confruntăm cu o problemă majoră.
„Una este anxietatea pe care o trăim toți înainte de un examen. De foarte multe ori este o formă de anxietate constructivă. Și alta este anxietatea pe care poți să o trăiești zi de zi și mai ales cea fără de un fundament clar. Noi avem debuturi ca urmare a unei situații”, a spus invitata.
Anumite stări ale corpului sunt, de fapt, indicii că ne confruntăm cu anxietatea. Câteva dintre ele sunt: „Palpitații, celebrul nod în gât, dureri ale membrelor, dureri de cap, stări de vomă, atacurile de panică. De multe ori persoanele ajung la endocrinolog în cazul unei anxietăți generate de un nod în gât. Mai ales femeile ajung la un medic endocrinolog pentru că, cred și chiar își doresc de multe ori să fie o problemă cu glanda tiroidă, decât o problemă de ordin psihic, adică o stare de anxietate”.
Aurelia Bălan a explicat și care sunt grupurile de persoane predispuse să sufere de anxietate. „În primul rând, cu cât mai albi suntem, cu atât suntem mai predispuși. Persoanele cu un fototip mai deschis sunt mult mai predispuse tulburărilor anxioase. Avem carențe de vitamine”, a povestit invitata.
„Nu avem o genă care răspunde de anxietate, dar dacă am avut părinții anxioși, este lesne de înțeles că și noi vom crește anxioși. Copilul preia temerile adultului”, a mai spus psihologul.