“Slab” inseamna rar si “sanatos”. Nimic mai neadevarat. In razboiul dintre greutate corporala si sanatate, cum putem desemna altfel castigatorul decat cu un set de analize raportate la un moment fix in timp si spatiu. Orice alt fel de dat cu parerea e la fel de corect ca si cand ai aproxima ce tensiune arteriala are cineva doar uitandu-te la el.
Nu am auzit nicaieri ca “slabanogeala” sa puna vieti in pericol, precum obezitatea. Dar, vorba aia, nu e ca si cand le-am auzit pe toate. Iar inainte de a sari de fund in sus la mine, va amintesc ca malnutritia e foarte diferita de slabanogeala. Fiindca adesea persoanele obeze sufera de diferite deficite de nutrienti. Exceptand cazurile care s-au ingrasat de la salata cu pui la gratar.
Pe cealalta parte, niciodata n-o s-o uit pe acea colega care cantarea probabil de 3 ori cat mine, dar fugea mai repede decat toata clasa. Adevarul e ca eu nici macar nu ma straduiam, la probele de rezistenta imi luam 4 din oficiu, desi as fi meritat nota asta la purtare, ca la sport nu fugeam nici de 2. Ii ziceam la prof sa ma scuteasca, oricum dupa juma’ de tura mi se taia gazul, ma faceam rosie, apoi albastra, apoi se lasa cu stele verzi. Gena asta responsabila cu sportul nu s-a activat la mine cand trebuia, iar intre timp e pe cale de disparitie si sub protectia naturii. Nici n-o folosesc, de frica sa nu se consume Dumneavoastra precis sunteti mult mai isteti si sportivi decat mine. Iar exemplele vi le luati de la cine merita, nu de la blonde al caror singur hobby e sa stea cu fundul pe scaun si cu degetele pe tastatura.
M-am uitat in seara asta la 3 episoade din “Supersize Vs. Superskinny Kids“, un fel de reality-show britanic, unde niste destepti iau cate un prunc gras si unul slab si vor sa-i salveze de la pieire. Ii baga intr-o clinica de reabilitare, dar ii baga impreuna cu mamele din dotare, principalele vinovate pentru dezechilibrele micutilor si, mai ales, hranirea poftelor acestora. E foarte nostim cum aproape toate mamele grasilor sunt grase ele insele, dar vor sa dea sfaturi de nutritie copilului?!?!?! Si sa se impuna in fata lui?!?!?! Daca parintii vor sa faca educatie in vreun fel eficient acela e PRIN EXEMPLUL PERSONAL. Imi si imaginez cum ma-sa si ta-so baga 3 burgeri cu mult ketchup pe sub nas, iar pruncului ii dau farfuria cu 3 frunze verzi, na, de rumega: Frustrari, ca altceva nu imi inchipui.
Vedeti si pe asta. Moderatorul zice la un moment dat “skinny is rarely healthy”, ca sa-ntelegeti de ce m-am enervat. In fapt, organismul face fata mult mai bine unei greutati mai mici decat mai mari. Pe citate si pe probate.
Pe de alta parte, ma enerveaza la culme cum ii obliga pe pruncii aia slabuti sa se umfle cu cartofi si inghetata. Copiii prezentati nu sufera de anorexie, ci doar parintii lor sufera de comoditate (nu e posibil ca un copil de 11 ani sa nu stie ce gust are banana!!! si sa aiba zilnic acelasi meniu) si ignoranta. De ce sa le umfli burtile acestor micuti??? ok, sunt de acord cu diversificarea alimentatiei, dar aici tot cu parintii trebuie vorbit, fiindca ei sunt cei care introduc (deci prezinta, vand intr-un fel) alimentele copilului. Mi se pare o aberatie totala ca emisiunea asta incearca sa ne convinga ca slab inseamna precis periculos, bolnavicios etc. Nu, daca analizele sunt bune, copilul nu e bolnav, NU IL FORTATI SA MANANCE. Daca totusi nu ia in greutate si medicii se panicheaza, atunci e altceva. Dar in toate celelalte cazuri de mame nebune care urla ca n-au pruncii pofta de mancare, le-as ura eu lor ceva de sanatate…
Copiii sunt ca niste animalute. Mananca ce le cade bine, ce au nevoie si, mai ales, cat au nevoie. Nu-i imbolnaviti cu poftele voastre bolnavicioase, de mancare. Mai tarziu, cand nu se vor putea opri, o sa va para rau. Mamei mele ii pare, desi n-a crescut un obez. Dar a fost langa mine tot timpul si-a durut-o poate la un moment dat mai tare decat m-a durut pe mine. Si pe mine m-a durut, promit.
Cateva sfaturi, poate va intereseaza:
