Concertul i-a avut ca soliști pe soprana Tatiana Costiuc și concertmaestrul Viorica Agafița. Potrivit lui Mihail Agafița, alegerea repertoriului a urmărit să creeze un dialog între doi compozitori importanți, care au abordat diferit universul oriental.
„Este vorba, de fapt, despre deschiderea oficială a stagiunii concertistice a Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Naționale, iar tema de bază a fost aleasă Șeherezada. Am prezentat trei lucrări cu titlul «Șeherezada», compuse de doi mari autori, doi dintre cei mai mari orchestratori și compozitori pe care i-a avut istoria muzicii, Maurice Ravel și Nikolai Rimski-Korsakov. Respectiv, au fost două lumi total diferite, deci a fost un fel de dialog dintre romantismul târziu al lui Rimski-Korsakov și impresionismul francez al lui Maurice Ravel”, a spus Mihail Agafița.
Dirijorul explică faptul că cei doi compozitori au avut abordări diferite ale poveștii orientale. Rimski-Korsakov a pus accent pe acțiune și pe desfășurarea poveștii, în timp ce Ravel s-a concentrat mai mult pe atmosferă și pe lumea de basm.
„Diferența este enormă dintre acești doi mari compozitori. Dacă Rimski-Korsakov a descris acțiuni, desigur că și peisaje, dar mai ales acțiuni, Maurice Ravel tocmai asta a evitat să facă. El s-a axat pe descrierea atmosferei, descrierea lumii de basm, lumii de poveste. Dar Șeherezada este personajul care i-a inspirat pe ambii compozitori. De fapt, Orientul a fost cel care i-a inspirat pe ambii compozitori și noi nu vorbim despre un Orient autentic, vorbim despre un Orient visat, unul imaginat”.
Trei lucrări, două viziuni asupra Orientului
Programul a inclus două lucrări semnate de Maurice Ravel - „Uvertura feeriei” și „Șeherezada”, un ciclu de trei poeme pentru soprană și orchestră. Partitura vocală a fost interpretată de soprana Tatiana Costiuc.
„La Maurice Ravel sunt două lucrări, «Uvertura feeriei», deci o uvertură de basm, și «Șeherezada», un ciclu de trei poeme pentru soprană și orchestră, iar solistă a fost soprana Tatiana Costiuc, maestru în artă, care a interpretat absolut formidabil această partitură, aceste trei poeme. Și vreau să spun că partitura este extrem de dificilă, dar și foarte frumoasă, deci este exact ca într-o poveste”.
Cea de-a doua parte a programului a fost dedicată suitei simfonice „Șeherezada” de Nikolai Rimski-Korsakov, alcătuită din patru părți și inspirată din „O mie și una de nopți”.
„Și un alt tip de poveste a fost la Rimski-Korsakov. Suita este mult mai amplă, deja în patru părți. Se descrie marea și Sinbad, care a fost un legendar călător din poveștile arabe. Se descriu călătoriile unui alt prinț, Kalender, se descrie o poveste de dragoste, deci partea a treia, așa se numește «Tânărul Prinț și Tânăra Prințesă». Și partea a patra, care este cea mai amplă, se numește «Festivalul de la Bagdad și Naufragiul Corabiei»”.
În această lucrare, toate episoadele sunt legate prin tema Șeherezadei, reprezentată de vioara solo.
„Toate aceste părți sunt legate ca un fir roșu de vocea Șeherezadei, de data aceasta exprimată de vioara solo, care a fost povestită în plin sens al cuvântului de către concertmaestrul Orchestrei Simfonice, Viorica Agafița”.
De ce a ales Mihail Agafița „Șeherezada”
Pentru Mihail Agafița, alegerea acestor lucrări a fost determinată atât de valoarea lor artistică, cât și de legătura dintre Rimski-Korsakov și Ravel.
„În primul rând am ales aceste lucrări pentru valoarea lor, pentru că într-adevăr sunt foarte interesante, foarte colorate, foarte diferite toate aceste lucrări și mi s-a părut interesant să ilustrez acest dialog dintre acești doi mari compozitori, pentru că există și o legătură profundă între ei”.
Rimski-Korsakov a avut, de asemenea, o influență importantă asupra lui Ravel, care i-a studiat tehnicile de orchestrație.
„Maurice Ravel a studiat foarte intens partiturile lui Korsakov, pentru ca să vadă cum repartizează vocile în orchestră, cum obține acele culori și ca să-și creeze propriul stil și ca să devină el ulterior unul dintre cei mai mari orchestratori din istorie”.
„Toate trei lucrări au fost de o maximă dificultate”
Pregătirea programului a fost o provocare pentru orchestra simfonică, mai ales din cauza complexității partiturilor. Mihail Agafița spune că fiecare instrument are momente importante, asemănătoare unor adevărate intervenții solo.
„Bătăi de cap au fost multe, pentru că încă o dată punctez: toate trei lucrări au fost de o maximă dificultate. La Rimski-Korsakov, de exemplu, toate instrumentele din orchestră, deci absolut toate, sunt tratate ca niște soliști adevărați, de sine stătători, cu solo-uri foarte importante, foarte complicate la fiecare dintre voci: la flaut, la oboi, la clarinet, la fagot, la trompetă, la corn, la harpă, la violoncel, la trombon, la percuție, la toți absolut”.
Din acest motiv, orchestra a avut nevoie de mai multe repetiții decât în cazul unui program obișnuit.
„Și atunci a necesitat o atenție mai specială, anume acest program, care este unul demn de o deschidere de stagiune. Dacă o pregătire obișnuită durează în jur de cinci repetiții, poate șase, poate patru, pentru acest program am făcut mai multe”, a notat Agafiță.
Ce proiecte pregătește Orchestra Simfonică
Odată cu deschiderea stagiunii, Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale a anunțat și următoarele proiecte.
Primul este „Maeștri și discipoli”, dedicat profesorului lui Mihail Agafița, dirijorul Dumitru Goia.
„Următorul proiect se numește «Maeștri și discipoli». Este dedicat profesorului meu, celui care mi-a pus bagheta în mână, maestrul Dumitru Goia”.
Proiectul va fi prezentat pe 24 septembrie la Sîngerei, localitatea de baștină a lui Dumitru Goia, unde acesta va primi titlul de cetățean de onoare. Pe 25 septembrie, concertul va avea loc la Chișinău, la Ginta Latină.
Pe 15 septembrie, Orchestra Simfonică va participa la un festival dedicat compozitorului Anton Rubinstein. Pianistul Alexandru Palei va interpreta trei dintre concertele acestuia.
Un alt proiect este „De la vis la scenă”, care îi va aduce în fața publicului pe tineri violoniști de la Școala „Zahar Bron” din Elveția.
„Vor veni iarăși copii talentați, violoniști de la Școala Zahar Bron din Elveția, care ne vor încânta cu măiestria lor și cu rezultatele lor. Dar acest proiect va avea și o reflexie, deci va fi repetat pe data de 30 noiembrie, deja cu copiii de la Liceul Republican «Ciprian Porumbescu»”.
Carla's Dreams, în versiune simfonică
Printre proiectele pregătite pentru această stagiune se numără și o colaborare cu Carla's Dreams. Ideea unei astfel de colaborări a venit chiar din partea formației.
„Este vorba despre o colaborare, o coproducție cu Carla's Dreams. Propunerea a venit de la el. Noi am fost cei care am acceptat”.
Piesele Carla's Dreams vor fi reorchestrate pentru ansamblu simfonic și completate cu elemente din repertoriul clasic.
„Va fi un repertoriu simfonic, bazat pe repertoriul Carla's Dreams, deci vor fi exact piesele lui, pe care le cunoaște toată lumea. Poate că nu pe toate le cunoașteți, pentru că sunt unele care se mai compun, dar toate vor fi îmbrăcate într-o haină simfonică și aici vorbesc despre orchestrații realizate cu foarte multă măiestrie și foarte colorate, îmbinate cu anumite citate din celebrele lucrări deja consacrate din repertoriul clasic”.
Concertul Carla's Dreams și Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale va avea loc pe 30 octombrie, la Arena Chișinău, iar pe 20 noiembrie, la Arena din Cluj.