Vorbește opt limbi străine, pe care le-a învățat fără cursuri costisitoare. Curiozitatea, disciplina și dorința de a înțelege alte culturi au transformat-o pe Valeria Rența într-un adevărat poliglot.
„Limba română este limba mea maternă și rusa deja am învățat-o din societate, ca și majoritatea moldovenilor, iar ucraineana nu o vorbesc foarte bine, dar de asemenea în copilărie cumva din societate și de la televiziune am prins-o cumva, nu le-am studiat niciodată, le-am învățat cumva natural. Prima limbă pe care am învățat-o conștient a fost engleza, apoi spaniola, apoi turca, apoi franceza. Deja anul acesta eu am o bază foarte bună de franceză de mai mult de 10 ani, dar niciodată nu am putut să vorbesc fluent, dar anul acesta am făcut un Erasmus în Germania și facultatea era în limba franceză și iată acolo am început deja și să vorbesc, și după deja turca și araba”, a menționat Valeria Rența, studentă, poliglot.
Totul a început la vârsta de 12 ani, când a realizat că limbile străine nu sunt doar o obligație școlară. În perioada pandemiei, izolarea a devenit pentru ea o oportunitate. Şi-a propus să învețe câte o limbă nouă în fiecare an.
„La școală am învățat limba franceză, dar niciodată nu mi-a plăcut foarte mult limba franceză și iată, la 12 ani, sora mea mai mare a decis să meargă la un profesor acasă să facă lecții individuale de engleză și m-a întrebat și pe mine dacă vreau, iar eu m-am gândit de ce nu. Mereu eram un copil curios și am vrut să învăț. Sora mea mai târziu a lăsat engleza, însă eu am continuat și profesoara de engleză a fost una minunată, care mi-a sădit în inimă această dragoste pentru limbi. Și mai târziu, la 17 ani, când era coronavirus, nu aveam ce face și eram foarte liberă și am decis să învăț spaniola, și asta m-a făcut să înțeleg că asta este pentru mine. Și atunci eram la liceu și nu știam ce facultate să urmez și iată că, după ce am învățat spaniola, am decis că merg la Litere, iar acum sunt studentă la Litere, la Traducere și Interpretare. Și după spaniolă am decis că eu, în fiecare an, voi învăța câte o limbă”, a dezvăluit Valeria.
Un simplu videoclip de pe internet despre limba turcă i-a stârnit un interes aparte. A fost momentul în care a decis să o studieze în mod serios.
„Limba turcă, pentru că are o gramatică foarte deosebită și i se adaugă sufixe pentru a crea un cuvânt nou, iar cuvântul este foarte lung și tu trebuie să înțelegi fiecare sufix ce înseamnă, iar pentru un începător este foarte dificil, mai ales că în acel moment nu știam cum anume să învăț o limbă și nu aveam o metodă eficientă”, a povestit Rența, studentă, poliglot.
A ales şi o metodă de a studia cât mai rapid o limbă nouă.
„Eu nu pot să învăț cu lecții formale și nu pot să învăț cu exerciții de gramatică și conjugare și, de aceea, am descoperit o metodă de la alți lingviști și poligloți, nu am inventat-o eu, se numește în limba engleză learn with short story. În fiecare zi eu scriu un text de mână sau îl iau de pe YouTube sau îl generez cu inteligența artificială și îl citesc cu voce tare, încerc să-l refac ca să fie potrivit pentru mine și așa, în fiecare zi, adaug câte o temă nouă. Este o metodă foarte diferită de ceea ce facem de obicei, dar este foarte eficientă și nu te plictisești, pentru că mereu ești în căutare să vezi ce să mai adaugi la acest text. De asemenea, fac lecții de conversație cu profesori nativi. La aceste tipuri de lecții noi nu facem exerciții, nu conjugăm verbe, ci încercăm doar să vorbim, iar dacă eu nu știu un cuvânt, atunci profesorul mă ajută prin explicații, prin gesturi. De exemplu, la lecțiile mele de arabă acum, ca să vorbești engleza este interzis, și eu învăț araba în arabă, deși nu o știu foarte bine, dar el încearcă prin gesturi și mimică să-mi explice cumva cuvântul, pentru că atunci când nu utilizezi traducerea ești mai focusat pe ceea ce înveți și este și mai ușor”, a spus ea.
Pasiunea pentru limbi a influențat decisiv și alegerea carierei. Valeria vrea să devină lingvist, iar fiecare limbă nouă învățată este un pas mai aproape de acest vis.
„Sunt studentă la Facultatea de Litere și este domeniul meu. Limbile sunt un domeniu pe care îl studiez; din păcate, în Republica Moldova nu este o facultate dedicată doar lingvisticii, ci este combinată fie cu pedagogia, fie cu traducerea, iar eu am ales traducerea pentru că este cea mai apropiată de lingvistică”, a menționat poliglota.
„Pe mine mă pasionează foarte mult anume istoria limbilor, cum sunt ele conectate. De exemplu, limba română are cuvinte din arabă care, de fapt, sunt din limba turcă, iar din limba arabă ele au ajuns în turcă și din turcă au ajuns și la noi. Și îmi place să descopăr aceste conexiuni”, a adăugat aceasta.
Chiar dacă vorbeşte opt limbi, nu se opreşte aici.
„Pe viitor vreau să învăț câte o limbă pe an. Sunt unele limbi pe care vreau să le învăț fluent, de exemplu coreeana, dar sunt unele limbi pe care vreau să le învăț doar din punct de vedere lingvistic, ca să înțeleg cum funcționează. De exemplu, vorbeam despre limba swahili din Kenya și iarăși va fi întrebarea: de ce? Dar din punct de vedere lingvistic este foarte interesantă. Sau urdu din Pakistan. Vreau să studiez unele limbi câteva luni doar din punct de vedere lingvistic, ca să înțeleg cum ele funcționează, doar pentru interesul meu”, a dezvăluit Valeria Rența, studentă, poliglot.
Pentru a învăța o limbă nouă este nevoie, spune ea, de disciplină, timp și consecvență. Rezultatele nu apar peste noapte, dar satisfacția este pe măsură.
„Șase luni, un an, doi ani maxim sunt suficiente pentru orice limbă dacă înveți în fiecare zi, pentru că oamenii adesea mă întreabă cum am reușit atât de repede. Dar am mai explicat într-un video că dacă o persoană spune că învață engleza de 6 luni și alta persoană spune că tot învață engleza de 6 luni, dar prima persoană a studiat de două ori pe săptămână, iar cealaltă persoană în fiecare zi, numărul total de ore de studiu este complet diferit. Ca să înveți o limbă ai nevoie de două lucruri: disciplină și timp, iar dacă dedici mai mult timp vei avea rezultate mult mai rapide”, a explicat Valeria.
Faptul că vorbeşte mai multe limbi îi oferă o satisfacţie personală, dar şi libertatea de a comunica cu oameni din diferite ţări şi culturi.
„Eu, în general, învăț ca să vorbesc cu oamenii. Când locuiam în Germania, era un oraș multicultural și, când mergeam pe stradă și auzeam, de exemplu, o limbă pe care o cunoșteam și mă apropiam să vorbesc, oamenii erau așa de surprinși, iar eu învăț aceste limbi pentru aceste emoții”, a notat Rența.
