Dansul este despre începuturi curajoase şi primii paşi ai unei pasiuni care prinde viaţă încă din copilărie.
Pentru Adelina Procop și Daniel Ganea, dansul a început încă din copilărie. Ambii au 12 ani, iar astăzi formează o pereche unită atât pe scenă, cât și în fața provocărilor competițiilor.
Daniel spune că dorința de a dansa a venit din interior.
„Eu singur am vrut prima dată să încerc dansul și după a aflat și mama”, a spus el.
Primele concursuri au venit rapid, iar odată cu ele și primele rezultate importante.
„La primul meu concurs, unde eram mic, aveam opt ani cred, și am luat locul întâi. Atunci m-am bucurat și am spus să continui mai departe”, a povestit Daniel.
Adelina își amintește cu drag primele experiențe competiționale.
„Prima dată când am fost la concurs a fost la Palatul Republicii, cu fostul meu partener, unde am luat locul întâi”, a adăugat Adelina.
Încrederea construită în doi
În dansul sportiv, sincronizarea dintre parteneri este esențială. Nu de puține ori, pe parcursul antrenamentelor sau al competițiilor, apar mici greșeli, însă sprijinul reciproc face diferența.
„Au fost unele momente în care ori eu, ori Daniel uitam pașii, dar ori eu îl conduceam, ori el se lua după mine”, a povestit Adelina.
Această legătură îi ajută mai ales înainte de a urca pe scenă, atunci când emoțiile sunt inevitabile.
„Da, am avut emoții de stres, dar și pozitive, dar vorbim unul cu altul, spunem că totul va fi bine, poate vom câștiga, poate nu, dar o să trecem mai departe”, a spus aceasta.
Bucuria victoriei și gustul performanței internaționale
Una dintre cele mai frumoase experiențe pentru cei doi a fost participarea la un concurs în Italia. Dincolo de rezultat, experiența în sine a fost memorabilă. Când au aflat că au câștigat, emoțiile au fost copleșitoare.
„Am fost fericiți, vroiam să plâng de fericire”, a notat Ganea.
Latino – dansul energiei și al expresivității
Întrebați despre stilurile preferate, ambii copii aleg latino, genul care le oferă libertatea de a-și exprima energia și personalitatea.
„Mie îmi place standard și latino, doar că mai mult latino, deoarece dansurile sunt mai energice și ne arată mai mult în pereche”, a explicat Daniel.
Succesul aparține întregii echipe
Copiii știu că performanța nu se construiește singură. În spatele fiecărei medalii se află părinții și antrenorii, cei care investesc timp, resurse și încredere.
„Îl dedicăm nouă, antrenorului și părinților, deoarece părinții investesc în asta, iar antrenorul muncește cu noi, ne ajută”, a mai spus tânărul.
Privind spre viitor, Daniel are deja obiective clare.
„Mă văd dansând la mult mai multe concursuri peste hotare, unde o să luăm locul unu, doi sau trei, depinde de situație”, a afirmat el.
Patru ani de muncă și rezultate promițătoare
Pentru alţi copii, pasiunea pentru dans a crescut în timp, odată cu eperienţa acumulată.
„Noi dansăm de aproape patru ani”, a notat Mia Coropca.
Participările la concursuri le-au adus nu doar clasări bune, ci și experiență valoroasă.
„Am vorbit amândoi și ne-am încurajat că noi avem multă experiență și noi putem să câștigăm”, a mai povestit aceasta.
Rezultatele lor confirmă progresul constant.
„Am luat locul trei, am luat locul cinci și 26 și 54”, a povestit Coropca.
Chiar și atunci când concurența este numeroasă, cei doi rămân realiști și mulțumiți.
„Suntem mulțumiți, pentru că erau foarte multe perechi și aceste locuri sunt bune”, a afirmat tânăra.
Când părinții deschid drumul
Drumul în dans începe cu o încurajare din partea familiei, care devine ulterior o adevărată pasiune.
„Cu îndemnul mamei și cu mama împreună, deoarece nu doream de la început, dar după primele lecții mi-a plăcut foarte mult și am ales să vin”, a povestit Emilia Zubic.
Cătălin a trecut printr-o experiență similară.
„Cu mama, deoarece la început nu tare mi-a plăcut, dar după asta a început mai tare să-mi placă disciplina, dansurile și atmosfera”, a adăugat Cătălin Botezatu.
Emoțiile nu dispar, dar pot fi învinse
La fiecare competiţie emoţiile sunt inevitabile, dar experienţa şi sprijinul reciproc îi ajută să îşi crească încrederea în ei.
„Au fost emoții, doar că împreună le-am, să spun așa, zdrobit pe toate”, a notat Emilia.
La una dintre competiții au obținut locul șapte la categoria 15–16 ani.
„De data aceasta, ca a doua oară, tot au fost emoții, doar că am știut cum să le depășim”, a adăugat aceasta.
Ambiție și disciplină zilnică
Performanța înseamnă și organizare. Emilia vorbește despre importanța planificării și a efortului constant.
„Pentru mine este nici nu atât de ușor, dar nici nu atât de greu și încerc mereu să depun efort pentru a ajunge acolo unde am nevoie.De cu seară îmi scriu tot unde și ce am nevoie și a doua zi mă strădui fix în fix să se îndeplinească tot ceea ce mi-am dorit”, a spus ea.
Dansul ca formă de exprimare
Pe ringul de dans, totul se transformă într-o poveste spusă prin mişcare, unde stilul devine un mod de exprimare.
„Stilul meu preferat este cel latin, deoarece e formă prin a-mi exprima emoțiile, dar nu prin cuvinte”, a precizat Zubic.
Cătălin vede în acest stil o combinație perfectă între muzică, energie și eleganță.
„Tot așa latino, deoarece în latino poți să arăți partenera cât de frumoasă este, caracterul dansului”, a adăugat Botezatu.