„A venit ideea încă cinci ani în urmă, iar confecționarea mașinii a durat un an. Culoarea reprezintă strugurii de poamă în procesul de coacere. Cel mai dificil moment în crearea mașinii a fost vopsitul ei, pentru că a fost realizat manual. A durat 400 de ore sau aproximativ 50 de zile lucrătoare și a fost dificil din cauza că îi tranziționează de la o oculare la alta și a fost vopsită în șase straturi”, a povestit Dominic Eșanu, asistent vânzări.
Fiecare detaliu al maşinii are o semnificaţie aparte. Creatorii au încercat să adune într-un singur loc cele mai cunoscute simboluri ale culturii noastre.
„Acest automobil este special prin desenele de pe el, care simbolizează Pomul Vieții, și are și elemente unice, care reprezintă cultura Moldovei. Cel mai des întâlnit element este Pomul Vieții, care este prezent atât la exterior, cât și la interior, pe tetieră și pe cotieră. Totodată, în interior se regăsește și cusătura tradițională, în culorile tradiționale, iar în față, pe grila mașinii, este litera M, care reprezintă Moldova”, a menționat Eșanu.
S-a spart sau nu celebrul vitraliu al muzeului? Directorul instituției rupe tăcerea
Apariția mașinii de lux în muzeu a provocat numeroase discuţii. Conducerea instituţiei sustine că toate lucrările au fost făcute cu grijă pentru a proteja patrimoniul.
„Acest automobil a ajuns în muzeu în siguranță. Am văzut în spațiul public discuții legate de acest vitraliu și vreau să asigur pe toți că nu a suferit. Vitraliul este integrat în acest geam și a fost restaurat acum câțiva ani de zile, iar geamul a fost scos în vederea asigurării securității lui. Geamul putea să fie deschis și să intre mașina. Noi am scos geamul cu o echipă de experți restauratori, fiind atras chiar un expert restaurator acreditat din afara instituției noastre în vederea elaborării modului de demontare a acestui geam. De aceea vreau să asigur pe toți iubitorii patrimoniului că geamul nu a suferit”, a explicat Petru Vicol, director general Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Experimentul care a umplut muzeul de tineri
Acesta a explicat că proiectul a fost acceptat ca o inițiativă experimentală, cu scopul de a atrage publicul către muzeu, în special tinerii.
„Este un experiment pe care l-am acceptat la propunerea agentului economic. M-am gândit, vreo lună de zile, să accept sau să nu accept, dar, văzând care este tendința în muzeele noastre, am acceptat, oferind o provocare societății noastre. Numărul vizitatorilor în aceste zile a crescut mult în comparație cu perioadele precedente. De fapt, acesta a fost scopul nostru, de a sensibiliza opinia publică că există Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, cel mai vechi muzeu din Republica Moldova, cu un patrimoniu excepțional. Observăm că în ultimele zile vine foarte multă lume și, ceea ce este mai important, este că vin adolescenți, tineri. Unii recunosc că pentru prima dată pășesc pragul acestui muzeu. Acesta este scopul nostru, de a educa o societate, de a culturaliza societatea noastră, în special copiii. Prezența lor în muzeu este importantă și trebuie să ne gândim la mai multe modalități de a atrage publicul în muzeu, respectând anumite cerințe, în primul rând protejarea patrimoniului, evenimente decente, asta este important. Ceea ce s-a întâmplat în cadrul acestui proiect a fost un eveniment și un proiect foarte decent”, a explicat Vicol.
Ideea nu a apărut întâmplător. Sursa de inspiraţie se află chiar în colecţiile muzeului.
„Muzeul nostru, de fapt, deține colecții importante de covoare, pe care sunt aceste elemente ale Pomului Vieții. Aici s-a născut ideea, conceptul, suportul științific al acestui brand de țară”, a notat el.
Duminică a fost ultima zi în care mașina a putut fi admirată la muzeu. Ulterior, cel mai probabil, ea va ajunge la o expoziție în afara țării.
„Cred că instituțiile muzeale cumva ar trebui să iasă din acest tipaj, să organizeze mai multe acțiuni care să atragă publicul în muzeele noastre. Noi suntem bucuroși de opiniile pozitive”, a afirmat Petru Vicol, director general Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
