Violența în familie nu înseamnă doar lovituri
Umilirea repetată, amenințările, izolarea de familie și prieteni, controlul banilor sau violența sexuală sunt forme de abuz care nu trebuie ignorate. Potrivit lui Ion Oboroceanu, victimele nu trebuie să aștepte apariția leziunilor fizice pentru a solicita ajutor.
Cadrul legal de protecție este stabilit prin Legea nr. 45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, iar autoritățile au obligația să intervină în condițiile prevăzute de lege.
Ce drepturi au victimele violenței în familie
Persoanele care se confruntă cu abuzuri pot solicita intervenția poliției și măsuri legale pentru a-și proteja propria siguranță și pe cea a copiilor. Printre acestea se numără ordinul de restricție de urgență, emis de poliție, și ordonanța de protecție, dispusă de instanța de judecată.
Aceste măsuri pot include îndepărtarea agresorului din locuință și interzicerea apropierii sau a contactului cu victima. De asemenea, victimele pot beneficia de asistență medicală, psihologică, socială și juridică, inclusiv de asistență juridică garantată de stat, în condițiile legii.
Un aspect important este că agresorul poate fi obligat să părăsească temporar locuința chiar dacă aceasta îi aparține. Prin urmare, dreptul victimei la siguranță nu depinde de cine este proprietarul casei.
Ce trebuie să facă o victimă pentru a reclama un caz de violență
Primul pas este siguranța victimei. Dacă victima sau copiii se află în pericol imediat, trebuie să apeleze 112 și, dacă poate face acest lucru în siguranță, să se îndepărteze de locul periculos.
Ulterior, victima poate depune o plângere la poliție sau la procuratură. Este important să solicite înregistrarea sesizării și să păstreze numărul de înregistrare.
În cazul leziunilor fizice, consultul medical și documentele care atestă rănile pot contribui la documentarea situației. Dacă este sigur, pot fi păstrate și fotografii, mesaje, datele martorilor și o evidență a incidentelor, cu indicarea datelor și locurilor în care s-au produs.
Totuși, lipsa fotografiilor, a martorilor sau a unui certificat medical nu trebuie să împiedice victima să ceară ajutor. Autoritățile au obligația să examineze sesizarea, să evalueze riscul și să întreprindă măsurile necesare pentru acumularea probelor.
Ce poate face o femeie care se teme să depună plângere
Frica, rușinea, presiunea familiei și dependența financiară pot împiedica o victimă să iasă dintr-o relație abuzivă. Totuși, protecția legală nu este condiționată de independența financiară a victimei, de faptul că locuiește în casa agresorului sau că are copii împreună cu acesta.
Femeile care nu sunt pregătite să ia imediat decizii majore pot începe prin a discuta confidențial cu un serviciu specializat, un asistent social sau un jurist. În funcție de situație, acestea pot afla ce opțiuni au pentru a accesa servicii de adăpost, asistență juridică, pensie de întreținere pentru copii sau despăgubiri.
În cazul amenințărilor, confruntarea agresorului fără sprijin poate crește riscurile. De aceea, un specialist poate ajuta victima să pregătească un plan de siguranță, care să includă un loc unde se poate refugia, documentele esențiale și o persoană de încredere care ar putea interveni.
În cât timp poate fi obținută protecția legală
Există două instrumente juridice distincte pentru protejarea victimelor. Ordinul de restricție de urgență este emis de poliție și se aplică imediat, pentru a interveni într-o situație de criză. Ordonanța de protecție este emisă de instanța de judecată.
Potrivit explicațiilor oferite de Ion Oboroceanu, cererea pentru ordonanța de protecție se examinează în termen de 24 de ore, iar măsurile dispuse pot dura până la șase luni, cu posibilitatea prelungirii în condițiile legii, dacă pericolul persistă.
Instanța poate interzice agresorului să se apropie de victimă și de copii, să îi contacteze, inclusiv telefonic sau prin intermediul rețelelor sociale, ori să frecventeze anumite locuri.
Victima nu trebuie să aștepte expirarea ordinului de restricție de urgență pentru a solicita ordonanța de protecție. Cererea poate fi depusă personal, prin reprezentant sau, în cazurile prevăzute de lege, prin intermediul autorităților.
Dacă agresorul încalcă măsurile impuse, victima trebuie să anunțe imediat poliția. În cazul unui pericol imediat, este necesar să apeleze 112. Încălcarea măsurilor de protecție poate atrage răspundere legală.
„Nu ești vinovată pentru ce ți se întâmplă”
La final, Ion Oboroceanu le transmite victimelor să nu sufere în tăcere și să nu considere că violența poate fi justificată prin gelozie, stres, probleme financiare sau consumul de alcool.
Plecarea dintr-o relație violentă nu este întotdeauna simplă, iar simplul îndemn de a pleca nu rezolvă toate dificultățile cu care se confruntă o victimă. Informația corectă, sprijinul specializat și un plan de siguranță pot reprezenta pași importanți spre protecție.
„Nu ești vinovată pentru ce ți se întâmplă. Ai dreptul la siguranță și demnitate”, este mesajul transmis victimelor.
Persoanele care se confruntă cu violență în familie și au nevoie de intervenție imediată pot apela 112. Pentru a afla ce măsuri juridice se potrivesc situației lor, pot solicita sprijinul unui jurist sau avocat.
Despre Ion Oboroceanu
Ion Oboroceanu face parte din echipa Oboroceanu.md, formată din juriști și avocați care oferă consultații și asistență juridică în diverse domenii ale dreptului. Echipa urmărește apărarea drepturilor persoanelor fizice și juridice, inclusiv prin reprezentare în instanțele de judecată.