Stand si privind spre dansul pufului de plop, care urca in pasi candetat spre cer, ma gandeam ca nu mai stiu cand exact cum a venit, ce sau cine a adus-o si cand a decis ca acum e momentul sa …
***
Nu mai tin minte daca venise atunci cand castigasem primul salariu sau cand plecasem singura departe de casa, sau cand am inceput sa imi asum deciziile luate. Sau poate cand mi-am spus pentru prima oara sigur si tare ”Eu pot. Am sa ma descurc” sau cand am reusit sa deschid o conserva cu un cutit ( ca na! deschizator in casa nu aveam!), sau poate atunci cand nu am mai cautat sensul vietii, ci pur si simplu am inceput sa traiesc fiecare zi ca si cum ar fi unica si intensa. Nu am retinut acel moment in care am acceptat povata lui Buddha ”Do not cling to anything” sau cel in care am inteles ce este dragostea cu adevarat sau acea clipa in care am realizat ca ma cuprinde o sensibilitate emotionala atunci cand stau de vorba cu bunica sau vin acasa, la mama si tata . Nu mai stiu daca a adus-o iarna sau vara, un iubit sau prietenii mei, daca a adus-o esecurile sau realizarile, o stare sau un sir de experiente, un cadou sau o carte. Nu mai stiu cand a decis anume ca acum e momentul sa cresc, sa devin mai implinita, mai intreaga, mai rationala, mai profesionista, mai femeie, mai …
***
Matura. Pentru parinti, eu intotdeauna voi ramane copil, pentru bunica eu intotdeauna vor ramane una din nepotelele ei iubite si dragi, pentru prieteni eu sunt aceiasi persoana pozitiva, dar pentru mine, voi ramane persoana care intr-o zi a decis sa stie cine este si sa fie ea insasi.