Dumnezeu si-a alungat copilul din rai. Da, a muscat din Pomul Cunoasterii. Da, a încalcat porunca. Si ce daca? Ce fel de parinte ar face asta, veti întreba? O, dar ce stiti voi despre masculii Alpha si viata animalelor din savana? Da, suna penibil, dar se întâmpla. Viata-i dura.
- De ce?
- Mai bine faceam alta fiinta.
Adam a plecat capul spre pamântul din care a fost luat. „Dumnezeu nu exista”, si-a zis Adam. Si-ntradevar, exista pamântul, exista cerul, existau animalele, existau florile si palmierii, existau cartierele si drumurile, existau pasarile si helicopterele, existau mirosurile si cafeaua de dimineata, existau cartile si telenovelele. Dar Dumnezeu nu era nicaieri. „Esti în adâncul sufletului meu” si-a zis Adam. „Te voi pastra acolo pâna ma vei lasa sa ma întorc acasa.”
- Mi-ai dat putere de discernamânt si am crezut ca…
- Ai crezut, ai crezut… Cine esti tu ca sa crezi…
- M-ai facut dupa chipul si asemanarea ta… Am crezut ca…
- Vei ajunge un vagabond. Strada îti va fi casa ta. Nici o fiinta nu te va accepta.
Adam si-a promis sa-si manânce pâinea în sudoarea fetei sale pâna îsi va reusi sa-i demonstreze lui Dumnezeu cât de mult gresise. Poate atunci, poate cumva, poate în asa caz… Dar Dumnezeu…
- Eva ta e o curva.
- Cum poti sa spui asta? E os din oasele mele si carne din carnea mea.
- Dusmanie voi pune între tine si între femeie, între samânta ta si samânta ei; aceasta îti va zdrobi capul, iar tu îi vei întepa calcâiul.
Adam – Evei:
- Vom pleca departe-departe. Cât mai departe de portile raiului. Ne vom face ograda noastra în Usuaia. În sudoarea fetelor ne vom mânca pâinea.
Dar Dumnezeu e peste tot.
Si Dumnezeu e singur. Toate fiintele pe care le-a creat sunt croite dupa chipul si asemanarea sa. Nimic nou la ele. O plictiseala de moarte. Toate-s fictionale fiindca toate se întâmpla sa fie plasmuiri ale mintii sale. Le-a dat liberul arbitru în speranta ca va iesi ceva nou si el va avea în cele din urma companie. Ceva diferit de Dumnezeu, dar cumva egal lui. Dar nu i-a placut ce-a iesit. A trimis potopul peste liberul arbitru ca sa tina minte ca libertatea lui Adam functioneaza pe o raza de o suta de metri. Si atât.
- Dispari din ochii mei.
Si lumina s-a stins.