„Bine ați venit la Mircești, eu îi spun cel mai frumos sat din lume. Sunt de baștină de aici, din sat, am avut șansa și onoarea să fac studii în viticultură și vinificație în Germania. Acolo m-am inspirat de această cultură de producător de vin și am visat mulți ani să am și eu o vinărie mică și totul s-a început în 2009, atunci am pus prima petricică la temelie. Ne-am deschis abia în 2020, de Ziua Vinului, pe 3 octombrie. Astăzi suntem un mic producător de vinuri, ne aflăm pe locul unui vechi conac boieresc. Avem și componența turismului vitivinicol și pe lângă vinur de autor, oferim și servicii turistice. Avem un mic restaurant unde vizitatorii pot servi masa sau pot degusta diverse vinuri asociate cu mâncare și mai avem un mic hotel unde se pot recrea”, a menționat Arcadie Foșnea, directorul vinăriei.
Podgoriile cramei Mircești se întind pe 18 hectare și găzduiesc nu mai puțin de 14 soiuri de struguri, atent selecționate.
„Noi astăzi avem plantate 14 soiuri autohtone cum sunt Feteasca Neagră, Feteasca Albă, Feteasca Regală și Rara Neagră. Mai avem și soiuri exotice cum sunt Recastele și Saperavi, și soiuri nobile europene Riesling, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Blanc, Cabernet Franc. Avem multe soiuri deoarece cunoscătorii de vin vor o diversitate mai mare și vor să înțeleagă prin ce se manifestă autenticitatea de aici din regiune”, a explicat directorul vinăriei.
Crama este poziționată strategic, la cea mai mare altitudine viticolă din Republica Moldova. Astfel, clima moderată și solul argilo-lutos conferă vinurilor un caracter aparte.
„Avem o pantă estică care ne oferă o climă mai moderată, deci, temperaturi nu foarte înalte care se reflectă în vin ca și eleganță și parfum. Avem un sol argilos-lutos care ne oferă mai multă mineralitate sau un gust mai sărat în postgust și vinuri care îmbătrânesc sau care evoluează mai plăcut în timp și facem o viticultură mai intensivă. Toată asta ne oferă un alt stil de vin și așa ne-am evidențiat cumva în Republica Moldova, printr-un Riesling care este foarte asemănător cu unul din Germania”, a mai spus Arcadie Foșnea.
Peste 100 de butoaie din stejar gazduiesc vinurile roșii ale cramei. Aici, fiecare strop poartă o poveste.
„De fapt, noi clădirea o denumim conac pentru că, suntem pe un loc istoric. Mai multe sute de ani aici s-a aflat un conac boieresc. Noi din păcate nu am putut păstra clădirea veche care era clădită pe la sfârșitul secolului IX, pentru că era deja avariată, dar am construit una nouă pe același loc, cu aceleași pietre. Noi avem și o hală de producere mai modernă cu vinuri din butoaie de inox, dar vinurile sunt mai speciale, îndeosebi cele roșii e bine să fie maturate în butoaie din lemn. Avem circa 100 de butoaie și vinurile cele mai deosebite de la Crama Mircești se află aici”, a notat directorul vinăriei.
Pe dealul Pietrăriei, fiecare butuc de viță-de-vie e îngrijit cu migală. Aici, pietrele încălzite de soare devin noaptea adevărate radiatoare naturale, menținând umiditatea și protejând solul:
„Suntem în dealul pietrăriei, așa cum numesc sătenii acest deal. Cândva se dobândea chiar piatră pentru construcție, multe obiecte importante s-au construit cu piatra de aici. Astăzi, practic nu mai există acea carieră, noi am nivelat și am plantat vița de vie”.
În spatele vinurilor elegante stă munca migăloasă din vie. Fiecare butuc este îngrijit cu răbdare, de la răsărit și până la apus.
„Aici este soiul feteasca albă, plantată în 2017, densitatea este de doi metri pe 0,8, circa 6250 de butuci la hectar, foarte dens. Forma de dirijare a butucului se numește guiu, cu două coarde orizontale, și lăsăm pe butuc la final să rămână 12-14 ochi care ne-ar genera vreo două kilograme de struguri. Noi avem o tulpină relativ joasă, aproape de pământ și vreau să vă demonstrez de ce. Mai devreme am spus că dealul se numește dealul pietrăriei și avem foarte multe pietricele prin sol sau deasupra solului, care în timpul zilei se încălzesc și noaptea emană căldură, deci, sunt un acumulator. La fel, sub aceste pietre se păstrează bine umiditatea, deci sunt ascunzișuri pentru insecte și chiar ne mândrim că avem așa un tezaur deosebit”, a mai spus Anatol Foșnea.
Deși pandemia și războiul au afectat turismul, oaspeții continuă să vină și să viziteze fostul conac.
„Există perioada activă și perioada pasivă a turismului, acum începe perioada activă, din martie-aprilie până în toamnă vin mulți vizitatori. Din păcate am fost influențați puternic de perioada de pandemie când aproape că nu aveam turiști de peste hotare, mai apoi a venit războiul cu același impact, acum chiar dacă este războiul, străinii riscă să vină în țara noastră să ne viziteze. Avem mulți turiști din România, dar avem și nemți, și elvețieni, și francezi, și italieni, foarte mulți vin vara când este perioada de concedii, când diaspora revine și aduc prietenii să le arate Moldova”, a notat directorul cramei Mircești.
SURSA FOTO: INSTAGRAM