Tradițiile moldovenești, o punte între generații
Pentru Lilia Balaur, implicarea în comunitatea moldovenilor din Quebec a devenit o modalitate de a păstra vii obiceiurile țării natale și de a-i apropia pe tinerii crescuți departe de Moldova de cultura părinților lor. Ea participă la activitățile comunității și o ajută pe mama sa în organizarea evenimentelor dedicate tinerilor.
„Lilia este o persoană foarte activă, sociabilă, creativă. Mie tot timpul mi-a plăcut să fac parte, să particip în diferite activități din comunitatea noastră. La moment o ajut pe mama cu organizarea tinerilor moldoveni din Quebec. Integrez tinerii din comunitatea noastră, să învețe despre obiceiurile noastre, despre dansurile noastre, adică, în general, să participe la activitățile oferite de comunitatea noastră”, a explicat Lilia.
Unul dintre cele mai emoționante momente pentru ea este atunci când vede că tinerii descoperă obiceiuri despre care nu știau prea multe, deși fac parte din cultura familiilor lor.
„Asta dă așa o satisfacție când vezi fața unei tinere când îi învăț despre cultura noastră frumoasă. Ele nu știau și spun: «Wow, mama, dar ce tradiție este la nuntă, colacul miresei!». Ele nu au avut ocazia să o cunoască. Tocmai îți dau lacrimile când vezi satisfacția pe fața lor”, a mărturisit tânăra.
Studii, muncă și implicare în comunitate
Activitățile dedicate diasporei reprezintă doar o parte din viața Liliei. Pe lângă organizarea evenimentelor și lucrul cu tinerii, aceasta își continuă studiile și muncește, încercând să acumuleze cât mai multă experiență.
„Asta recent, nu știu, poate de prin 2023, dar eu tot timpul am fost activă. Clar, pe lângă asta, îmi continui și studiile și lucrez, adică de toate, experiență”, a spus ea.
În lucrul cu tinerii, Lilia observă că fiecare generație are propriul ritm de adaptare și propriul mod de a interacționa. Unii sunt mai rezervați, însă curiozitatea îi ajută să descopere lucruri noi și să se implice.
Deschiderea față de oameni și dorința de a participa la diferite activități își au rădăcinile în copilărie. Lilia spune că părinții au încurajat-o mereu să exploreze, să călătorească și să încerce experiențe noi, de la vizite în diferite locuri până la activități culturale și cursuri.
„Totuși, am avut o copilărie foarte frumoasă și activă. Părinții mereu au pus accentul să călătorim în diferite orașe, locuri, să nu ne oprim doar așa. Tot timpul, la muzică, la cinema, la cursuri de cinema, încolo și încoace. Adică, tot timpul au încercat să mă implice. Eu aș vrea să lucrez într-o organizație internațională și, în viitor, poate să deschid un proiect pentru Moldova, pentru binele Moldovei”, a povestit ea.
Nunta moldovenească și Paștele, printre tradițiile preferate
Când vine vorba despre obiceiurile de acasă, Lilia își amintește cu drag de nunțile moldovenești și de sărbătorile pascale. Sunt momente în care tradițiile adună familia și comunitatea, iar obiceiurile transmise din generație în generație capătă o semnificație aparte.
„Obiceiurile mele preferate sunt acelea care se petrec la nuntă, la nunta moldovenească, și, clar, cele pascale”, a povestit ea.
Printre tradițiile care îi plac se numără colacul miresei, dar și ciocnitul ouălor de Paște, obiceiuri pe care le evocă cu familiaritate.
Dorul de Moldova se simte cel mai puternic atunci când se gândește la satul în care își poate revedea rudele și la lucrurile simple care fac parte din viața de acasă.
„În sat, la neamuri, pur și simplu aerul curat, să iei, să mănânci din copac, să iei ouăle de la găină, cu animalele, aerul din sat. Pur și simplu să te plimbi prin sat, asta este alt aer”, a mărturisit tânăra.
Iar amintirile despre casă sunt legate și de gusturile copilăriei, în special de plăcintele pregătite de bunica sa.
„Eu îi spun lui bunica: «Bunica, fă tu și noi o să venim și o să mâncăm». Și, clar, deja plăcintele, plăcinta cu brânză”, a povestit Lilia.
Evenimente pentru tinerii din diaspora și planuri de viitor
Pentru ca tinerii moldoveni din Quebec să se simtă parte din comunitate, organizatorii pregătesc și activități în care aceștia pot socializa, lega prietenii și petrece timp împreună. Printre inițiative se numără discotecile destinate tinerilor cu vârsta de peste 12 ani, dar și petrecerile organizate cu diferite ocazii.
„Facem discoteci de la 12 ani în sus, anume ca tinerii să se dezghețe, să facă cunoștințe. Am mai făcut și nunți, cumetrii, cam așa, petreceri, că noi am observat că anume tinerilor le place, ei n-au unde juca hore”, a relatat ea.
Privind spre viitor, Lilia își dorește ca activitatea comunității moldovenești din Quebec să se dezvolte, să devină mai cunoscută și să creeze legături cu organizații similare din alte țări. Astfel, tradițiile și inițiativele care îi apropie pe moldovenii din diaspora ar putea ajunge la tot mai mulți tineri.
