gasit imaginea asta si m-am gandit sa va scriu. pentru ca lucrurile se vad altfel privite ochi in ochi, decat comentate in prisma imaginii pe care o lasa, in fuga, prin vitrine.
am alergat multa vreme printre voi si cu voi, schimband mereu adidasii pentru un jogging mai performant si mai confortabil. m-am intrecut si m-am delasat ori de cate ori am vrut sa simt diferit de ceilalti aromele potecilor prin care am trecut.alerg inca, dar am mai rarit potecile:)) in cele mai multe cazuri, fie ca e infrangere sau delight, prefer sa am cel putin o ultima discutie, prefer sa stiu incotro ma indrept decat sa ratacesc in fervoarea gandurilor si a emotiilor singulare asteptand la nesfarsit pe cineva..nu imi place viata risipita dupa imboldurile altora. intr-un sfarsit, prefer sa imi frec singura menta decat sa mi-o frece altul. cu o mica exceptie…:)
am cheluit averi(pentru mine!) si cheltui in continuare enorm atunci cand vine vorba de oameni. prieteni, familie, pacienti, amici sau necunoscuti fragili, dar cu suflet frumos. in continuare banii si confortul pe care mi-l doresc sunt prima chestie pentru care ma trezesc dimineata..a doua, pardon, prima chestie ma trezeste ea singura, impotriva vointei mele:)) am purtat discutii aprinse cu voi si inca sunt la parerea mea initiala: it doesn t matter how, it matters what. romanescul scopul scuza mijloacele. americanul just do it. adevaratul trage ce sfori poti, oricat de murdare si ascunse sunt ele, ca daca nu trage altul de ele si ramai singur pe drum, cum cantau aia. singur acuuuum:))
am avut joburi..jesus, ce joburi! m-am lasat de ele. m-am lasat de orice imi mananca din timp si din energie fara a fi in folosul meu. nu m-am saturat sa cunosc oameni, sa impart fericire, sa dezvalui sensuri si sa pun umarul chiar daca nu e barca mea aia care se scufunda, dar…am lasat-o mai usor. mai scutiti-ma. fiecare isi e dator sa stie care-i treaba cu viata sa, fiecare din noi are zile proaste si zile spectaculoase. nu o sa ma stresez eu pentru binele tau daca tu stai cu mainile in buzunar. a, daca faci tot ce poti dar iti trebuie extra-hands, sunt aici. altfel, jet.
am iubit si iubesc oameni. dincolo de copilaria mea frumoasa si tragica, pot spune ca in rest tot ce am patit am meritat. uneori n-am patit cat meritam:)) dar niciodata mai putin, in sensul bun. si cred ca ce voi pati de acum incolo va fi tot pentru ca am dres-o sau n-am dres-o. nu ma includ in categoria victimistilor sau a plangaciosilor. nu mai am rabdare la auzul expresiei nu e vina lui/asa a dat dumnezeu/fiecare cu norocul sau/asa tata, asa fiu. nu cred bai in ele, in nici unele. eu cred in lucru manual:)) fa-ti-o cu mana ta si e bun facut. altfel..pregateste-te de multi bogdaproste si de o viata la indigo.
intr-un final, cliseic sau nu, cred si eu in ceva, ca tot omul. dar nu va zic in ce:))
bine, hai, radeti cat vreti. eu cred in generozitate. incepand cu tine si terminand cu pisica din strada. dar nu gesturi de generozitate de dat la prosti. asa, din suflet, cu folos. o muie generoasa, cum suna, ah?:)) hai gata ca va ganditi la prostii.
se vede frumos de aici, sa stiti. poate ar trebui sa dati mai des pe la mare!
mi-e dor de voi, dar mai lipsesc un pic, cat o bataie din palme. cat un pumn in plina figura. cat o liniste seara, la apus.
cu drag!