Japonia se află într-un mare impas. Deși economic și tehnologic nu poate fi întrecută, politic are o mare problemă: sistemul monarhic se confruntă cu o reală criză dinastică. Și asta din cauză că s-au născut prea multe femei într-o familie care încă își configurează conducătorii după vechea lege salică. Astfel, din nou generație imperială, prinții Hisahito, Aiko și Kako sunt viitorul unei case în scădere, stagnantă și fără nicio speranță pentru femei.
Moartea recentă a Prințesei Yuriko, cea mai longevivă prințesă a lumii și stră-mătușa mai mare a împăratului Naruhito, era destul de previzibilă la cei 101 ani ai săi și în contextul unei deprecieri fizice galopante. Însă nefericitul eveniment, care i-a reunit pe membrii dinastiei Yamato (cea mai veche dinastie din lume) împreună în fața camerelor de luat vederi, la Palatul Imperial din Tokyo, a readus totodată în discuție problema succesiunii la tron.
Casa Imperială japoneză se află la o răscruce de drumuri: familia se micșorează, nu crește. În ciuda presiunilor internaționale, legile și pozițiile interne rămân ferme: succesiunea rămâne o atribuție exclusiv masculină, iar provocările se adună pe umerii noii generații.
Prințul Hisahito, născut în 2006, este în prezent singurul bărbat tânăr din linia de succesiune. Rolul său este crucial pentru continuitatea dinastiei, iar educația și formarea sa sunt atent supravegheate. Pe măsură ce crește, toți ochii sunt ațintiți asupra modului în care va face față responsabilităților care decurg din poziția sa, lucru pe care cei doi împărați anteriori, bunicul și unchiul său, l-au recunoscut ca fiind destul de complicat, având în vedere dificultatea de a-și face treaba într-o lume modernă, dar într-un sistem total tradițional. El este fiul Prințului Akishino, care îndeplinește în prezent funcția de moștenitor al fratelui său, Împăratul Naruhito.
Prințesa Aiko, născută în 2001, este singura fiică a împăraților Naruhito și Masako. Într-o altă monarhie, ea ar fi o figură cheie, însă în monarhia japoneză este destinată să dispară, deoarece nu face parte din linia de succesiune, deoarece legile actuale împiedică o femeie să acceadă la tron, să reprezinte instituția dacă s-a căsătorit cu un bărbat care nu este de sânge regal și să transmită drepturile dinastice copiilor săi. Aiko, la fel ca majoritatea membrilor familiei imperiale, a primit cea mai înaltă pregătire academică și diplomatică, este iubită și respectată. Cu toate acestea, nici guvernul japonez, nici structura instituțională arhaică nu au luat măsuri pentru a crea o legislație care să o avantajeze. Cea mai recentă încercare a venit din partea Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor din Elveția, care a îndemnat Japonia să își revizuiască politicile privind femeile, lucru pe care Japonia l-a acceptat cu excepția a tot ceea ce afectează monarhia sa.
Prințesa Kako a trecut printr-un calvar atunci când căsătoria surorii sale mai mari, Prințesa Mako, cu Kei Komuro a devenit o problemă națională pentru care tânăra a suferit tot felul de presiuni și critici care i-au costat sănătatea mintală. La 29 de ani și cu studii universitare, încheiate în Japonia și Marea Britanie, Kako este cunoscută pentru implicarea sa în cauze caritabile și este cea mai spontană și naturală într-un mediu al gesturilor tensionate și măsurate. Educația și personalitatea sa internațională ar putea aduce o perspectivă modernă Familiei Imperiale, lucru care s-a întâmplat și cu sora sa, Mako, care a avut chiar și o agendă externă solo, dar același context, dată fiind complexitatea plecării surorii sale din instituție, face ca acum să fie foarte prudentă.
Cu acest scenariu, viitorul Familiei Imperiale depinde exclusiv de cel mai tânăr membru al generației sale, Prințul Hisahito, care a crescut cu presiunea de a fi singurul as în mânecă pentru supraviețuirea dinastiei sale și cu angajamentul de a menține tradițiile și o structură milenară într-o lume în continuă schimbare. Dacă vrea să privească spre viitor, noua generație a Japoniei trebuie să fie dispusă și la schimbare, nu doar la conservarea valorilor.
SURSA FOTO: Profimedia
