„Să nu mai căutăm scuze”
Potrivit expertei, unul dintre cele mai răspândite mituri este că sortarea nu are sens, deoarece toate deșeurile ar ajunge, în final, în același loc.
„Eu consider că acestea sunt niște întrebări de scuze. Dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să începem prin a implementa obiceiuri noi și sănătoase în propria gospodărie”, a declarat Irina Balica.
Ea subliniază că schimbarea comportamentului este una dintre cele mai dificile provocări. Mai greu decât construirea unei uzine sau achiziționarea unor utilaje performante este convingerea oamenilor să adopte practici noi și să le transforme în rutină.
O practică obișnuită în Europa
În multe state europene, precum Germania, Franța sau Elveția, sortarea deșeurilor și compostarea sunt activități obișnuite pentru majoritatea populației.
„Ne întrebăm cum au ajuns aceste țări la asemenea rezultate. Procesul a durat ani de zile. Tehnologiile existau, însă oamenii au avut nevoie de timp pentru a se adapta și a respecta regulile”, a explicat experta.
În Republica Moldova, sistemele de colectare separată nu sunt încă disponibile în toate localitățile. Cu toate acestea, Irina Balica consideră că populația trebuie să înceapă încă de acum să dezvolte obiceiul sortării, astfel încât să fie pregătită atunci când infrastructura va fi extinsă.
Cum sortăm corect deșeurile acasă
Pentru început, experta recomandă respectarea unor reguli simple.
Deșeurile reciclabile, sticlele din plastic, recipientele din sticlă și ambalajele de tip Tetrapak, trebuie spălate înainte de a fi aruncate. Acestea trebuie presate pentru a ocupa cât mai puțin spațiu și depozitate separat.
„Noi recomandăm folosirea unei pungi verzi pentru materialele reciclabile, astfel încât să existe o diferențiere clară față de celelalte deșeuri”, a spus Irina Balica.
Separat trebuie colectate deșeurile organice provenite din bucătărie, precum resturile alimentare, cojile de fructe și legume sau alte materiale biodegradabile.
Deșeurile organice trebuie compostate
O categorie aparte o reprezintă deșeurile organice generate în gospodăriile care cresc animale.
„Există deșeuri organice și vegetale provenite de la animale, cum ar fi găinile sau vacile. Acestea trebuie compostate și nu predate operatorilor de salubrizare”, a explicat ea.
Compostarea transformă resturile organice într-un îngrășământ natural valoros și reduce semnificativ cantitatea de deșeuri care ajunge la depozitele de gunoi.
Care este sortarea ideală
La nivelul unui sistem complet dezvoltat, deșeurile ar trebui separate pe categorii distincte: plastic, hârtie, sticlă și deșeuri organice. În unele țări europene, inclusiv sticla este sortată în funcție de culoare.
Totuși, Irina Balica consideră că, pentru moment, Republica Moldova trebuie să se concentreze pe pașii de bază.
„Nu vorbim despre nivelul german de educație ecologică. Vorbim despre un nivel european incipient, pe care îl construim acum în societate”, a afirmat aceasta.
Fiecare gest contează
În municipiul Chișinău există deja puncte de colectare separată pentru anumite tipuri de deșeuri. Clopotele verzi sunt destinate sticlei, iar plasele galbene colectează ambalajele din plastic.
Potrivit Irinei Balica, utilizarea acestor infrastructuri reprezintă un minim efort pe care fiecare cetățean îl poate face pentru a contribui la protejarea mediului.
„Este minimum pe care îl putem face, dar are un efect grandios asupra sănătății noastre”, a precizat experta.
Sortarea deșeurilor începe cu un gest simplu acasă. Chiar dacă sistemul de colectare selectivă nu este încă perfect, formarea acestui obicei poate reprezenta primul pas spre o societate mai responsabilă și un mediu mai curat.
Cine este Irina Balica
Irina Balica este expert în managementul deșeurilor și reciclare din Republica Moldova.
