Cum trebuie să arate o parolă sigură
Lungimea este unul dintre cele mai importante criterii atunci când alegem o parolă. Specialistul recomandă folosirea mai multor cuvinte, care să formeze o propoziție ușor de memorat, dar greu de ghicit de alte persoane.
„O parolă care să ne ajute mai mult să ne protejeze contul trebuie să fie, în primul rând, lungă. Ca să putem să o ținem minte, ar trebui să facem o parolă cam ca o propoziție pe care să o putem reține ușor. Și să putem să o alternăm în funcție de conturile pe care le avem, pentru că aceeași parolă pe toate conturile nu este o idee bună”, a explicat Marius Dumitrașcu.
Pe lângă cuvinte, parolele pot conține și caractere speciale, precum semnul exclamării sau alte simboluri. Totuși, trainerul atrage atenția că dimensiunea parolei este esențială pentru a îngreuna tentativele de accesare neautorizată.
„O parolă trebuie să aibă mai multe cuvinte care să aibă un sens pentru noi, pentru a fi ușor de memorat. Să mai ai și niște caractere speciale acolo, un ampersand, un semn al exclamării, ceva. Dar importantă este mărimea parolei, pentru că cea mai întâlnită metodă de hacking pentru parole este încercarea repetată. Și atunci trebuie să le îngreunăm viața celor care atacă”, a menționat specialistul.
De ce este importantă autentificarea în mai mulți pași
O parolă puternică nu este singura măsură de protecție pe care ar trebui să o folosim. Marius Dumitrașcu recomandă activarea autentificării în mai mulți pași (Multi-Factor Authentication), care presupune o confirmare suplimentară atunci când încercăm să accesăm un cont.
„Cel mai util pentru protejarea conturilor este activarea Multi-Factor Authentication, autentificarea în mai mulți pași. Asta înseamnă că, odată ce încercăm să ne autentificăm, pe o altă aplicație, prin SMS sau e-mail, primim un cod de confirmare pe baza căruia ne autentificăm. Asta ajută într-o proporție foarte mare. Există atacuri chiar și pe zona asta, dar este o măsură importantă de protecție”, a explicat trainerul.
Totodată, specialistul avertizează că infractorii folosesc diverse pretexte pentru a obține codurile de verificare de la utilizatori. Una dintre schemele întâlnite presupune trimiterea unui mesaj prin care o persoană este rugată să voteze pentru un copil înscris la un concurs.
„Trebuie să avem grijă ca, pe lângă faptul că avem acest Multi-Factor Authentication, să nu dăm niciodată codurile pe care le primim nimănui. Nu avem de ce. Codurile nu se dau absolut niciodată. Există tot felul de scheme care se practică, de genul: «Uite, ajută-mă, fata mea participă la un concurs de balet, hai să votăm». Și, de fapt, codul pe care îl primești poate să fie de la contul tău de Telegram sau de la contul tău de WhatsApp. În momentul în care ai dat codul, ai pierdut contul”, a avertizat Marius Dumitrașcu.
Numele și data nașterii, printre cele mai frecvente greșeli
Atunci când își aleg parolele, utilizatorii recurg adesea la informații personale, precum numele sau data nașterii. Acestea pot fi însă ușor de intuit, mai ales dacă informațiile respective sunt publice.
„Nume, data nașterii. De principiu, cuvintele pe care le alegem în parolă trebuie să nu aibă o legătură vizibilă cu noi”, a precizat trainerul.
De asemenea, specialistul subliniază că nu este recomandat să folosim aceeași parolă pentru mai multe profiluri. În cazul în care un cont este compromis, celelalte pot deveni vulnerabile dacă au aceeași combinație de acces.
De ce ar trebui să avem o parolă secretă și în familie
Un sfat mai puțin obișnuit oferit de Marius Dumitrașcu vizează relațiile cu membrii familiei și persoanele apropiate. Acesta recomandă stabilirea unei parole sau a unei întrebări secrete, pe care să o cunoască doar oamenii de încredere și care să poată fi folosită pentru verificarea identității în situații urgente.
Trainerul face trimitere la escrocheriile prin care infractorii telefonează rudelor și pretind că o persoană apropiată a fost implicată într-un accident, solicitând ajutor financiar.
„Cred că e timpul să avem o parolă și între noi, ca familie, cu apropiații, cu cei care pot fi folosiți pentru a ne șantaja. Știm metoda accidentului, în care unei mame i se dă telefon și i se spune că fiul a pățit ceva. Pentru cazuri de genul acesta, este bine să avem o parolă, o întrebare, o frază, ceva care să ne dea siguranța că vorbim cu persoana respectivă”, a conchis Marius Dumitrașcu.