sunt asa zile. si aici ma opresc. pentru ca nu urmeaza continuarea versului din deja vestitul cantec.
sunt asa zile cand te simti straniu. intr-atat de straniu, incat ai impresia ca toti cei dimprejur (sau majoritatea) te reneaga.
uneori asta se intampla din cauza unor persoane pe care le placi (sau doar ai impresia) si carora, indiferent de ce ti-ai promis, tinzi sa le spui ce le place si sa te comporti cum ar vrea ele. but this is so wrong. mai ales cand you’re already ok with yourself si boala asta de a te supune ca sa faci impresie buna devine mai greu de controlat si apare involuntar, ca un viciu bine infiltrat in sistem.
uhm. si ce vroiam sa mai spun?
uneori tot acelasi fenomen se poate intampla cand pur si simplu iti exprimi parerile si ele nu corespund cu parerea majoritatii. cand poate esti deschis unor experiente strasnice in viziunea altora, cand de fapt ai toata libertatea de a alege ce vrei sa faci si sa crezi. cand pur si simplu esti deschis. cand iesi din zona de confort. singur/a. nu ca atunci cand te duci la baie cu turma de prietene dupa tine. singura. atunci e sentimentul asta ciudat ca nu apartii. nu stii la ce apartii. nu stii cui apartii. si daca-ti apartii doar tie, parca ai vrea sa te stergi la fund cu acest fapt.
nu stiu cum trece starea asta. nu mai tin minte daca am trecut prin ea, dar oricum, one has to stay true to oneself no matter what. atunci cand gasesti sinceritatea asta fata de propria persoana, gasesti si liniste interioara si totul devine mai clar. si parca mai usor de trait.
si poate solutia de la starea asta de weirdo renegat trece daca dormi.
asa ca, noapte buna.
Citeste mai multe pe: www.choopachoops.wordpress.com