you wash my tears away
and make me wanna stay
and bonfires lit up the shores.

se intampla foarte rar, dar am momente in care vreau sa fiu intr-atat de egoista incat sa descui usa doar pentru ca sa ies si sa o incui din partea cealalta.

si sa plec. nu conteaza unde.

la cineva. nu conteaza la cine. la cineva cu care nu am o legatura emotionala. sa fiu intr-atat de egoista, incat sa uit de principiile mele cultivate nu de mine, dar bagate cu de-a sila in creier. sa uit de ele si sa ma detasez. sa fiu intr-atat de egoista, incat sa-mi inec toata tristetea in cineva. sa fiu ametita de alcool si sa fac sex. sa sarut mult, chiar daca cu lacrimi in ochi, sa las sa iasa tot uraganul acesta care ma omoara pe dinauntru. toate gandurile, toate frustrarile am impresia ca asa ar disparea. macar pentru cateva clipe. dar sa stiu ca traiesc momentul.

si-apoi, sa revin acasa si sa incui usa din nou. departe de subapreciere, de neintelegere, de respingere. aceeasi egoista care abia asteapta sa se raceasca totul in suflet, pentru ca se pare ca asa e mai usor de trait. pacat, dar asta e.