30 iunie 2026, 11:18

De unde vine frica de „ce spune lumea”? Explicațiile specialistului în psihosomatică Lorinei Buga - VIDEO

Lorina Buga
Instagram/ Lorina Buga

Teama de a vorbi în public, frica de „ce spune lumea” sau anumite blocaje emoționale ar putea avea legătură și cu experiențele trăite de generațiile anterioare, susține Lorina Buga. Potrivit specialistului în psihosomatică, aceste tipare nu sunt doar reacții individuale, ci pot reflecta mecanisme emoționale transmise în familie, care se activează în momente cheie ale vieții, cum ar fi expunerea publică sau asumarea unor decizii importante. Mai multe detalii la acest subiect aflați din cadrul unui material marca „O Seară Perfectă”.

Deși fiecare om își construiește propriul destin prin alegerile pe care le face, specialistul în psihosomatică Lorina Buga consideră că nimeni nu pornește de la zero. Aceasta spune că experiențele trăite de părinți, bunici și chiar străbunici pot lăsa urme care se manifestă, uneori fără să ne dăm seama, în modul în care reacționăm, simțim sau luăm decizii.

„Întotdeauna, fiecare alegere pe care o faci poartă o anumită responsabilitate. Chiar dacă, aparent, pare că nu contează ce stil de viață ai, acesta influențează generațiile viitoare. Copiii învață de la noi și ne copiază nu doar prin ceea ce văd, ci și prin ceea ce simt. Așa cum și noi resimțim, până astăzi, impactul bunicilor sau al celor care au fost înaintea noastră”, a afirmat Lorina Buga.

Ce moștenim din familie

Specialistul susține că nu moștenim doar trăsături fizice sau predispoziții genetice, ci și anumite tendințe, talente și vulnerabilități.

„Informația din ADN rămâne în noi. Uneori observăm că avem anumite înclinații, că dezvoltăm foarte ușor o abilitate și spunem simplu: «Așa sunt eu». Dar, de fapt, ceea ce numim firea noastră poate veni și din faptul că cineva din neamul nostru a dezvoltat acea abilitate înaintea noastră. În același timp, această moștenire vine la pachet și cu durerile, fricile și experiențele lor. De aceea se întâmplă ca, uneori, să ne dorim foarte mult ceva, dar corpul să reacționeze cu teamă, de parcă ar exista un pericol real”, a explicat aceasta.

Potrivit Lorinei Buga, aceste reacții se pot manifesta inclusiv prin simptome fizice, precum palpitații, tensiune sau senzația de apăsare, chiar dacă persoana își dorește în mod conștient să facă acel pas.

De ce ne este frică de „ce spune lumea”

În opinia specialistului, multe dintre convingerile colective existente în societatea din Republica Moldova sunt influențate de evenimente istorice care au marcat generațiile anterioare.

„După anexarea Basarabiei, în 1940, oamenii au învățat că este periculos să spună ceea ce gândesc sau ceea ce simt. Existau consecințe serioase, iar familia, locul de muncă și siguranța puteau fi puse în pericol. Astfel, s-a consolidat foarte mult frica de «ce o să zică lumea», pentru că lumea părea să decidă soarta fiecăruia. Astăzi, contextul este diferit, însă mulți oameni încă poartă în corp aceste memorii de tensiune și presiune. De aceea, chiar dacă, la nivel rațional, înțeleg că nu mai există acel pericol, corpul reacționează ca și cum el ar fi încă prezent”, a precizat Lorina Buga.

Aceasta consideră că unul dintre motivele pentru care multor persoane le este greu să vorbească în public sau să facă schimbări importante în viață este tocmai această asociere inconștientă dintre expunere și pericol.

Lorina Buga
Lorina Buga/ Instagram

Putem rupe tiparele moștenite?

Lorina Buga spune că astfel de mecanisme pot fi înțelese și gestionate, iar oamenii pot învăța să nu mai trăiască sub influența fricilor moștenite:

„Astăzi avem mai multe resurse decât generațiile anterioare. Putem înțelege ce s-a întâmplat în trecut și putem elibera acele stări care nu ne mai ajută. Unii reușesc singuri, alții aleg să lucreze cu un specialist. Important este să privim trecutul cu recunoștință, nu cu judecată sau rușine. Strămoșii noștri au făcut tot ce au putut în condițiile pe care le-au avut, iar atunci când înțelegi acest lucru găsești și forța de a merge mai departe, în felul în care îți dorești”.

Se transmit fricile și generațiilor următoare?

Potrivit Lorinei Buga, părinții influențează inevitabil dezvoltarea copiilor prin comportamentele și emoțiile lor, însă acest lucru nu înseamnă că aceștia vor prelua în totalitate aceleași tipare.

„Copiii ne copiază și simt ceea ce trăim. Nu putem spune că vor prelua sută la sută aceleași frici, însă anumite rădăcini pot rămâne. De multe ori, aceste mecanisme se activează mai târziu, când persoana devine adultă, își întemeiază o familie sau apare responsabilitatea față de un copil. Atunci încep să iasă la suprafață temeri pe care nu și le poate explica. Tocmai de aceea este important să devenim conștienți de ele și să alegem ce vrem să ducem mai departe și ce vrem să oprim la generația noastră”, a concluzionat specialistul.