22.02.2021
Afacerea ideala pentru o tanara din Kenya. Recicleaza ambalaje din plastic si face caramizi "mai rezistente ca cimentul"

O tanara din Kenya, de profesie inginer, a reusit sa puna pe picioare o fabrica in care amesteca nisipul cu plastic de la ambalaje de lapte, sampon sau pungi de cereale, pe care il recicleaza, si topeste materia prima rezultata la temperaturi inalte si o modeleaza sub forma de caramizi. Ideea a venit din dorinta de a proteja mediul si sustine ca deseurile plastice sunt o problema la nivel mondial.

"Ne-am saturat (sa nu se faca nimic). Deseurile plastice nu sunt doar o problema kenyana, ci una globala si, daca nu suntem in stare sa oferim solutii practice, a le cere oamenilor sa adopte o cultura a reciclarii se poate dovedi o adevarata provocare", explica intr-un reportaj realizat de EFE si preluat de Agerpres, tanara Matee, in varsta de 29 de ani, fondatoarea companiei Gjenge Makers, care produce material sustenabil de constructii cu ajutorul reziduurilor plastice.

Caramizile rezultate din 20 de tone de deseuri din plastic, mai rezistente decat betonul

De la deschiderea afacerii, in 2017, Matee si echipa sa - formata in prezent din cinci lucratori cu contract pe durata determinata si alti cinci angajati permanenti; cu o capacitate de productie de circa 1.500 de caramizi pe zi - au reusit sa recicleze circa 20 de tone de deseuri plastice. Insa numai in orasul Nairobi se estimeaza ca in fiecare zi sunt produse circa 500 de tone de deseuri din plastic.

Initial, planul lui Matee era sa colecteze resturile de plastic pentru a le vinde companiilor locale de reciclare, insa, trezindu-se in situatia de a avea o cantitate de plastic mult mai mare decat reusea sa vanda, a decis sa incerce sa transforme acest plastic in caramizi mai dure decat cimentul.

"Caramizile sunt de trei sau patru ori mai rezistente decat cele din beton pentru ca plasticul, fiind un material fibros, creeaza mai putine goluri de aer", explica Matee, absolventa de fizica si geofizica si specializata in stiinta materialelor.

Din punctul ei de vedere, obiectivul final este simplu: sa creeze un spatiu fertil in care sa poata prospera o economie circulara in jurul plasticului, la fel cum se intampla si in cazul altor materiale precum fierul, ale carui deseuri aproape intotdeauna se refolosesc.

"Circuitul metalului este mult mai bine stabilit: nu vedem deseuri pentru ca li se da o valoare. Aceasta este dorinta mea si as pleda pentru ca orice alt material, fie ca este vorba de plastic, resturi alimentare etc, sa aiba o valoare", explica ea.

Tanara din Kenya, desemnata de ONU unul dintre Tinerii Campioni ai Pamantului 2020 

In decembrie anul trecut, Matee a fost recunoscuta drept unul dintre cei sapte Tineri Campioni ai Pamantului 2020, premiu prin care Programul ONU pentru Mediu (UNEP), cu sediul la Nairobi, recunoaste munca organizatiilor, oamenilor de stiinta, activistilor sau intreprinzatorilor - cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani - cu potential exceptional de a crea impact pozitiv asupra mediului.

"(Acesti tineri) ne demonstreaza ca toti putem contribui (la eradicarea problemelor de mediu), indiferent unde ne aflam si independent de mijloacele pe care le avem la dispozitie", a declarat cu acel prilej directoarea executiva a UNEP, Inger Andersen.

"Evident, acest premiu a generat publicitate si un mai mare interes pentru produsul nostru, dar mai ales - atat pentru mine, cat si pentru echipa mea - a reprezentat un impuls moral. Aceasta forta pe care o simti in momentul in care cineva iti spune: 'Vad ce faci si apreciez. Continua tot asa!'", a explicat Matee, a carui echipa lucreaza in prezent pentru a placa un bloc de locuinte cu 14.600 de caramizi reciclate.

Doar 9% din plasticul general la nivel mondial se recicleaza

Potrivit datelor Greenpeace, la nivel mondial se recicleaza doar 9% din plasticul generat si, chiar si in tarile dezvoltate, cota de reciclare a deseurilor colectate din locuinte nu ajunge la 50%.

Totodata, in pofida faptului ca Kenya este recunoscuta la nivel mondial pentru practici de pionierat - tara africana a adoptat inca din 2017 cea mai stricta lege din lume impotriva producerii, comercializarii si folosirii pungilor de plastic, prevazuta cu pedepse de pana la 4 ani de inchisoare sau amenzi de 40.000 de dolari, in conditiile in care salariul mediu este de circa 300 de euro - organizatii de mediu avertizeaza cu privire la consecintele negative pe care un posibil acord cu SUA, privind importul anual a circa 500 de milioane de tone de reziduuri plastice, l-ar putea provoca in aceasta tara.

"Acordul (comercial) dintre cele doua tari trebuie sa excluda orice fel de importuri de reziduuri plastice in Africa de Est", a declarat pentru EFE Fredrick Njeuh, consilier politic al Greenpeace Africa.

In ton cu alte voci critice fata de asa-numita "veche normalitate" si in favoarea unei relansari economice "verzi" post-pandemie, Matee considera ca acesta este un bun moment pentru a apasa "butonul de pauza". "Datele arata ca, pe perioada pandemiei, oamenii au revenit la esenta: sa aiba grija unii de altii si sa aiba grija de mediu. Este nevoie de timp, insa aceasta pauza si schimbarea de mentalitate pe care a provocat-o COVID-19 ar putea reprezenta inceputul unei generatii mai constiente" fata de problemele de mediu, conchide tanara care, din zona industriala a orasului Nairobi, construieste caramida cu caramida - din plastic reciclat - aceasta schimbare.

Articole din aceeasi categorie