Intr-un atelier improvizat la bucataria sa, sub acorduri de violoncel, am surprins-o pe Elena lucrand la o noua papusa. Mama a trei copii, pasiunea pentru lutul polimeric i-a aparut acum 15 ani ca un hobby pentru a-si ocupa timpul liber. La inceput au fost elemente de decor, iar acum doi ani a facut prima sa papusa.
„Papusile sunt atat de fermecatoare. Sunt ca niste oameni, niste oameni magici. Este ca o poveste care ne intoarce in copilarie. Eu intelegeam ca asta este foarte complicat, putin infricosator, insa atat de mult imi doream sa fac asta. Acum cativa ani am incercat sa fac prima mea papusa, insa a iesit urat si am aruncat-o. Am zis ca nu am sa mai fac papusi niciodata. Am fost la un master class si in acel moment mi-am dat seama ca eu am sa pot face papusi totusi”.
Nu a facut o scoala in acest sens, confectioneaza papusile asa cum simte ea.
„Nu am invatat nicaieri. Totul vine din minte, din simtiri. Mai privesc master classuri, videoclipuri pe retelele de socializare, insa tot asta este teorie. Dar totusi pana nu incerci tu de multe ori, nu se primeste, mai incerci iar, pana atunci nu se primeste nimic”.
Toate elementele sunt confectionate manual din argila polimerica.
„Acum eu confectionez din La Doll. L-am comandat de pe Aliexpress. Din acest material eu pot confectiona orice, este foarte comod. De exemplu, aceasta manuta. Ea inca nu este atat de perfecta. Ea trebuie sa perfectionata si pentru asta este nevoie de acest material. Este foarte complicat si iti ia mult timp. O papusa medie o confectionez in o luna sau doua”.
Hainele pentru papusi, la fel, sunt cusute de Elena.
„Cos totul singura. Cumpar materialele singura. Cos cu mana. Sunt detali mici pe care cu masina de cusut nici nu le poti coase”.
Daca majoritatea materialelor din care confectioneaza papusile sunt accesibile, parul care este unul natural, este cel mai greu de gasit.
„Parul este natural, este bine lacuit. Eu am cumparat par de poney, l-am vopsit cu vopsea obisnuita de par. Si deja am incleiat fir cu fir pe capul papusii. Sa gasesti un par natural este complicat”.
Fiecare papusa are povestea ei, chiar si un nume.
„Fiecare papusa isi are istoria proprie. Incepand cu idea, cu schita si pana la produsul final. Fiecare are un nume care se asociaza cu ceva sau cineva”.
Fetele neobisnuite ale oamenilor pe care ii intalneste sunt izvor de inspiratie pentru a crea chipurile papusilor.
„Se intampla ca ma uit la o persoana si ma gandesc ca e o papusa adevarata. Desigur sunt si frumosi si mai urati. Dar sa stiti ca persoanele care nu sunt atat de frumoase, au in suflet un frumos aparte. Acest lucru il poti reda pe chipul unei papusi”.
Sursa FOTO: Facebook