De ce a ales titlul „Rădăcini rupte”
Elena Dumitraș spune că s-a gândit mult la denumirea cărții și și-a dorit ca aceasta să o reprezinte, chiar dacă volumul nu este în totalitate despre rădăcini rupte.
„De fapt foarte mult m-am gândit la acest titlu, să fie unul puternic care să mă reprezinte, chiar dacă nu este toată cartea despre rădăcini rupte, dar mare parte este despre cea care sunt acum. De ce am decis Rădăcini rupte? Pentru că am fost un copil care la două luni am fost abandonată de mama biologică, după care am trăit cu buneii până la patru ani jumătate și după patru ani jumătate am fost adoptată de alți părinți”, a explicat Elena Dumitraș.
Pentru Elena Dumitraș, începutul dificil al vieții a devenit și motivul pentru care a ales să-și spună povestea. Mesajul pe care vrea să-l transmită este că un trecut complicat nu trebuie să stabilească limitele unui om.
„A fost un început foarte greu, de aia și am scris această carte, pentru ca oamenii să înțeleagă că nu întotdeauna începuturile grele și care îți par imposibile și n-ai putea să ajungi nicăieri, deci de fapt poți să ajungi departe și chiar dacă rădăcinele sunt rupte, oricum poți să devii un om puternic”, a notat Elena Dumitraș.
„Poți să-ți creezi propriile rădăcini”
Elena Dumitraș consideră că, chiar și atunci când trecutul lasă urme puternice, fiecare om își poate construi propriul drum prin familie, vise și obiective.
„Poți să devii un om care îți creezi propriile rădăcini prin familia ta, prin visele tale și niciodată nu trebuie să lăsăm ca trecutul să ne domine. Adică trebuie să ne gândim la viitorul nostru și, da, noi nu putem să uităm pe trecutul, nici fiecare de noi oricum are memoria asta, dar nu trebuie să trăim cu el, deci trebuie să o lăsăm în trecut”, a afirmat ea.
Întrebată când a aflat despre faptul că fusese abandonată și adoptată, Elena Dumitraș a precizat că nu a existat un moment în care să descopere acest lucru, pentru că își amintea încă din copilărie.
„Eu n-am aflat, eu țineam minte. Era vârstă destul de fragedă, da. Doar că eu toată viața n-am spus părinților că știu despre asta, ei nu m-au întrebat și a fost așa”, a povestit influencerița.
Momentul în care a decis să vorbească despre trecut
Elena Dumitraș a spus că nu era copilul care să pună multe întrebări și a păstrat în interior această informație ani la rând. La 24 de ani, însă, într-un moment important din viața sa, când urma să devină mamă, a simțit că nu mai vrea să păstreze aceeași barieră față de părinții adoptivi.
„Eu eram un copil care nu prea dădeam multe întrebări și la 24 de ani când am decis iată să devin mamă și eram într-o intervenție chirurgicală pentru copil, era prima intervenție intrauterină pentru copilul meu, pentru că a apărut o problemă de sănătate. Când eram în intervenția intrauterină, eram 33 de săptămâni, am scris mamei și tatălui că, eu cunosc toate astea, pur și simplu, nu schimbă nimic între noi, doar nu vreau să rămână această barieră, să stătea așa ca o piatră pe inimă”, a explicat ea.
„Copiii abandonați mereu se gândesc că ei sunt cauza”
Decizia de a vorbi despre trecut a venit și pe fondul unor întrebări pe care Elena Dumitraș le-a purtat mult timp cu ea. Influencerița spune că, în cazul copiilor abandonați, apare adesea întrebarea „De ce?”, iar vina poate fi îndreptată chiar asupra propriei persoane.
„Cumva, mereu aveam întrebări. De ce? De ce anume? Eu, chiar dacă, oricum, copiii abandonați, mereu se gândesc că ei sunt cauza sau vina. Adică, chiar dacă, bine, eu nici nu pot să judec acum pe nimeni, pentru că nu pot să mă pun în loc cuiva, n-am fost, doar încă mai adun, ca un puzzle, diferite detalii”, a explicat ea.
Pentru ea, însă, trecutul nu reprezintă un obstacol în construirea viitorului.
„Asta nu mă împiedică să-mi creez viitorul și să-mi ating scopurile care mi le-am propus”, a concluzionat Elena Dumitraș.