Hipnoza este adesea asociată cu imaginea unui pendul și cu ideea că, odată „adormiți”, pierdem controlul și spunem lucruri fără să vrem. Dar ce este, de fapt, hipnoza.
„Hipnoterapie este o metodă de vindecare, unde se lucrează direct cu subconștientul omului, ocolind factorul critic. În așa fel, putem lucra cu traume adânci, probleme din copilărie care nu se pot rezolva doar înțelegându-le sau prin alte metode clasice”, a menționat Victor Bologan, terapeut în hipnoză.
Mulți cred că hipnoza înseamnă pierderea controlului sau un somn profund, însă aceasta este o percepție greșită.
„Hipnoza este o stare de focalizare profundă, unde mintea este receptivă la insight-uri, la reprogramare emoțională. Este folosită deseori atunci când omul are atacuri de panică, fobii, anxietate, traume din copilărie sau pe parcursul vieții, în urma unor pierderi. Des este folosită atunci când este infertilitate emoțională, persoanele care au un sabotaj, blocaj financiar, depresie, stimă scăzută de sine”, a explicat Bologan.
În general, majoritatea persoanelor pot intra într-o stare de hipnoză.
„Nu sunt supuse hipnozei cei care vin cu intenții să nu se supună, care sunt într-un control activ, sau doar doresc să încerce, sau persoane care sunt în control activ, agresiv, persoane care sunt în domenii mai fixe. Pe ei mai greu îi induci în stare, dar sunt tehnici, inducții speciale și pentru ei”, a spus terapeutul în hipnoză.
De asemenea, există persoane pentru care terapia prin hipnoză este contraindicată.
„Persoanele care au traume la cap severe, cei care au probleme de sănătate precum schizofrenie, epilepsie sau sunt într-o stare psihică gravă și acută la moment - iată acestor persoane le sunt contraindicate aceste sesiuni”, a notat el.
O sesiune de hipnoterapie începe de obicei cu o discuție preliminară și se desfășoară într-un mediu calm și liniștit.
„Primul pas - se identifică problema principală, după care trebuie să știm care sunt emoțiile din spate și îl încurcă să le depășească. După este inducția în transă și tehnica regresia, adică rularea înapoi, unde a fost prima dată când el a decis să se simtă așa, să se comporte așa și să aibă acele convingeri despre el-lume-viață”, a explicat Victor.
În regresie, de obicei, se realizează rezolvarea problemelor.
„Și altă tehnică, lucrul cu părțile, sau i se mai zice exorcism, unde persoanele se întâlnesc cu entitățile care le consumă emoțiile și acolo putem face acel interviu direct, respectuos, ca să vedem ce lecție trebuie să învețe persoana din această situație și cum să iasă din acest cerc vicios”, a precizat specialistul
După aceste terapii, situația este analizată din nou, iar, în mod normal, persoana nu mai resimte aceleași emoții sau experimentează o stare de neutralitate, semn că a depășit blocajul și poate merge mai departe.
„După care putem să îl ducem chiar în progresie, într-un eveniment din viitorul lui similar, unde a avut frică și să vadă cum se simte acolo. După sesiune, persoana are ca temă pentru acasă să se ducă într-un eveniment real, fizic, să facă acel lucru de care îi era frică, de exemplu să vorbească la cameră și trebuie să se simtă încrezut și să o facă până la capăt. Dacă asta se întâmplă, e minunat, prelucrarea a avut loc bine. Dacă sunt probleme, revenim, probabil rădăcina este mai adâncă sau în altă direcție”, a spus Bologan.
Numărul și durata sesiunilor pentru a avea rezultat sunt individuale. Unele probleme se pot rezolva într-o singură sesiune, în timp ce altele, mai complexe, pot necesita 8-10 ședințe
„O sesiune de hipnoterapie poate să dureze diferit, de la jumătate de oră până la 3 ore. În funcție de cât de activ este subconștientul să lucreze în acea sesiune și cât de adânc ne putem cufunda. Sunt momente când persoana se cufundă într-o psihotraumă din copilărie, dar sunt lanțuri a câte 6-7, unde trebuie toate de prelucrat”, a povestit Victor.
Deoarece implică lucrul profund cu subconștientul, hipnoterapia trebuie realizată sub îndrumarea unui specialist.
„Sunt diverse tehnici unde putem să ajungem cu mult mai departe și dacă omul nu este pregătit, iar hipnoterapeutul nu are o structură de lucru, poate să îl încâlcească mai mult decât a venit la sesiune. Din această cauză, sesiunea trebuie să aibă o structură – început, mijloc, capăt, ca să aibă un început, o continuitate și o ieșire din hipnoză, și această structură o ghidează terapeutul”, a menționat Victor Bologan, terapeut în hipnoză.