„Hipertensiunea arterială este o patologie foarte răspândită, care se întâlnește în rândul persoanelor în vârstă, în ultima perioadă chiar și la tineri. Este o patologie manifestată prin creșterea valorilor de tensiune arterială sistolică și diastolică”, a menționat Artiom Surev, medic cardiolog- intervenționist.
Ce înseamnă, de fapt, hipertensiune și care sunt noile reguli?
Hipertensiunea arterială este definită prin valori ale tensiunii mai mari sau egale cu 140/90 mmHg.
„După ultimele recomandări țintele sunt și mai mici, de la 130 se consideră deja tensiune arterială normală ridicată, care tot merită atenție și trebuie tratată prin diferite metode”, a notat acesta.
Tinerii, cei mai afectați de hipertensiunea secundară
Există două tipuri de hipertensiune arterială. Cea primară sau esențială nu are o cauză unică, ci apare prin combinarea mai multor factori și mecanisme.
„Este hipertensiunea secundară care se întâlnește mai rar, dar mai des la pacienții tineri. Aceasta are o cauză anumită, cum ar fi stenoza de artere renale. Atunci rinichiul consideră că tensiunea este mică și elimină în sânge diferite substanțe care măresc tensiunea sistemică. Alte cauze sunt diferite formațiuni, endocrine de obicei, sunt cauze centrale legate de creier, cu diferite modificări care tot pot determina hipertensiune”, a spus medicul.
Hipertensiunea arterială este influențată de factori de risc modificabili și nemodificabili.
„Din cei nemodificabili ar fi vârsta, sexul – bărbații de obicei mai frecvent se întâlnesc cu patologiile cardiovasculare, diabetul zaharat tot este factor nemodificabil, dar care poate fi controlat prin medicație, alimentație. Din factori modificabili fac parte fumatul, hipodinamia, alimentația incorectă”, a explicat Surev.
Simptomele apar abia atunci când organele încep să cedeze
Hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru deces la nivel global, fiind periculoasă deoarece evoluează adesea fără simptome până în stadii avansate.
„Simptomele specifice încep să apară atunci când boala afectează organele țintă, încep a se dezvolta complicații. Din organele țintă fac parte vasele, inima, rinichii, creierul, ochii, când apar complicații din partea acestor organe, pacientul atunci începe să simtă boala”, a precizat Artiom.
Astfel, persoana poate resimți cefalee pronunțată, însoțită de vertij și amețeli, mai ales la schimbările de poziție.
„Complicațiile de obicei sunt prin afectarea organelor țintă. Dacă vorbim despre inimă, poate să ducă la un infarct miocardic acut - la obturarea unui vas coronarian și moartea unei porțiuni a inimii. La creier cele mai răspândite complicații sunt ictusurile, soldate cu grad înalt de invaliditate sau chiar deces. Dacă la nivelul ochilor, se manifestă prin scăderea vederii. Rinichii – pot să ducă la insuficiență renală”, a afirmat el.
Tocmai din acest motiv, depistarea timpurie a hipertensiunii arteriale este importantă, deoarece odată cu apariția complicațiilor, tratamentul devine mult mai dificil.
„Diagnosticul de obicei se stabilește prin măsurarea valorilor tensionale. Dar cea mai veridică metodă sunt monitorizările de lungă durată a tensiunii arteriale. Există niște aparate care se instalează pe pacient și timp de 24 de ore sau mai mult, măsoară tensiunea arterială o dată în 30 de minute. Atunci, pe parcursul întregii zile și nopți, vedem tabloul complet, care sunt valorile. Și atunci putem spune dacă este sau nu diagnosticul de hipertensiune”, a menționat Artiom Surev, medic cardiolog- intervenționist.
Tratamentul hipertensiunii se efectuează prin două direcții mari – medicamentos și nemedicamentos.
„Ce ține de tratamentul medicamentos, acesta este pe toată viața. Unii pacienți se tem de aceasta, dar nu există un tratament ca o cură care poate vindeca complet boala. Tratamentele care se indică au toate scopul de a menține valorile normale. Dacă tratamentul se administrează corect, permanent, fără întreruperi, atunci duce la o viață mai lungă și calitativă”, a notat el.
A doua componentă ține de stilul de viață. Se recomandă evitarea sedentarismului și a fumatului, menținerea unei greutăți optime și o alimentație echilibrată, cu un consum moderat de sare.
„Sarea este un aliment care ridică tensiunea arterială prin mecanismul că ea reține lichidele în organism. Sistemul cardiovascular este unul închis, și cu cât mai mult lichid nimerește – tensiunea crește. De aceea, la pacienții cu hipertensiune consumul sării este foarte limitat, chiar sunt contraindicate produsele sărate”, a precizat specialistul.
Specialiștii nu recomandă măsurarea foarte frecventă și nejustificată a tensiunii arteriale, însă monitorizarea periodică, realizată corect, este importantă pentru o gestionare mai bună și pentru prevenirea complicațiilor în hipertensiunea arterială.
