Cum trebuie să fie amenajată o cameră salină
Potrivit medicului internist Rodica Lupu, o cameră salină trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru ca ședințele să se desfășoare corespunzător.
„Camera salină este un spațiu, aș spune eu, medical, dotat și făcut în mod special. Trebuie să respecte trei criterii de bază: halocamera, adică spațiul care este absolut tot acoperit cu sare, al doilea – să aibă un sistem bun de ventilare pe care să îl aplicăm corect și al treilea - halogeneratorul, sau cum zic eu, inima salinei, datorită căreia se pulverizează acea concentrație de sare terapeutică”, a spus Rodica Lupu.
Odată create aceste condiții, particulele de sare sunt inhalate și ajung la nivelul căilor respiratorii, unde pot avea efectul pentru care este utilizată haloterapia.
Ce beneficii poate avea camera salină pentru sistemul respirator
Medicul susține că principalele beneficii sunt legate de aparatul respirator, în special atunci când organismul trece frecvent prin viroze.
„În primul rând, beneficiile țin de aparatul respirator deoarece atunci când căile respiratorii sunt supuse virozelor permanente, acele mecanisme naturale de protecție au nevoie de susținere. Obținem acest efect datorită salinei. Așa probleme precum adenoizii, rinitele alergice, alergiile, reabilitarea după o pneumonie sau bronșită, tusea fumătorului, tusea cronică, după COVID, acestea sunt indicațiile directe”, a explicat Rodica Lupu.
Haloterapia poate fi utilizată și în perioada de recuperare după viroze, dar și în scop profilactic. Medicul a explicat că ideea utilizării aerului din minele de sare are o istorie mai veche.
„Un medic a observat efectul la muncitorii care lucrau în minele de sare, comparativ cu cei care lucrau în minele de nisip. Aceia din minele de sare practic nu se îmbolnăveau comparativ cu cei din minele de nisip care inhalau acel praf”, a povestit medicul.
Potrivit Rodicăi Lupu, efectul particulelor de sare asupra căilor respiratorii este unul fizic, iar proprietățile osmotice ale sării contribuie la fluidizarea secrețiilor.
„Mecanismul este unul foarte simplu. Sarea are proprietăți osmotice, atrage după sine apa. Respectiv, toate mucozitățile sau secrețiile pe care le avem la nivel de căi respiratorii devin mult mai lichide și mai ușor de expectorat”, a explicat medicul internist.
Aceasta a vorbit și despre mecanismul mucociliar, care contribuie la eliminarea particulelor străine din căile respiratorii.
„Mai este și mecanismul mucociliar, acei cili care, ca măturile, scot ce este străin, acesta funcționează mult mai bine atunci când căile respiratorii sunt aduse în spațiu precum salina”, a adăugat Rodica Lupu.
De la ce vârstă pot merge copiii la camera salină
Medicul spune că, spre deosebire de peșterile naturale de sare, camera salină nu presupune aceleași restricții legate de vârstă sau sarcină. În cazul copiilor, însă, este important ca aceștia să poată sta singuri în șezut.
„Niște efecte secundare ale salinei sunt îmbunătățirea somnului, aduce un nivel de liniște, relaxare, de aceea face bine chiar și la o vârstă înaintată. Dar pornim de la 6 luni, copilul trebuie să stea bine pe funduleț, pentru că dacă vorbim despre mecanismul că mucozitățile devin mai lichide, copilul trebuie să aibă capacitatea să le tușească, să nu se coboare înapoi în plămâni”, a precizat Rodica Lupu.
Deși poate fi utilizată în anumite situații pentru susținerea aparatului respirator, camera salină nu este recomandată tuturor persoanelor.
„Contraindicații sunt toate stările febrile, pneumonia, bronșita acută, tuberculoza, cancerul. Chiar și hipertensiunea arterială dacă nu este controlată, pentru că e un spațiu ce poate genera fluctuații”, a afirmat medicul.
Efectele observate după ședințele la camera salină i-au determinat pe unii părinți să revină periodic. Svetlana Brailean spune că familia sa frecventează acest spațiu de aproape patru ani, după ce copilul a trecut prin mai multe viroze.
„Noi venim de aproape 4 ani la camera salină. Am început să o frecventăm în urma frecventelor viroze, am observat că ne recuperăm mai ușor după virozele pe care le-am avut și asta ne-a făcut să venim mai frecvent pe parcurs”, a spus Svetlana Brailean.
Familia urmează periodic cure de ședințe.
„Vin eu cu copilul, cred că de 3-4 ori pe an în cure de 10-15 ședințe, pentru că am observat că au un efect mai semnificativ”, a menționat aceasta.
O ședință în camera salină durează aproximativ o oră, iar copiii își pot ocupa timpul jucându-se sau citind.
Pentru Milena, în vârstă de 8 ani, timpul petrecut în salină înseamnă joacă și lectură. Întrebată ce face acolo, fetița a spus: „Ne jucăm în telefoane, uneori și mai citim”. La întrebarea despre cum se simte în salină, aceasta a răspuns: „Mă ustură nasul”.
Și Laura, în vârstă de 8 ani, spune că găsește mai multe modalități de a-și petrece timpul acolo.
„Mă joc cu Milena, uneori ne jucăm de-a lava, restaurantul, mai desenăm”, a povestit fetița.
Cât de des sunt recomandate ședințele
Frecvența ședințelor poate varia în funcție de scopul pentru care este utilizată camera salină. Pentru o persoană sănătoasă, medicul recomandă o anumită regularitate, în timp ce în cazul unor afecțiuni numărul ședințelor este stabilit individual.
„Vizitarea salinei o putem împărți pe categorii. Dacă vorbim despre omul sănătos, ca medic aș recomanda două ședințe pe săptămână. Acesta să fie ca un obicei sănătos implementat în fiecare familie. Însă dacă vorbim despre o anumită situație, numărul de ședințe se alege individual”, a explicat Rodica Lupu.
Medicul a precizat că, pentru anumite afecțiuni, poate fi nevoie de un număr mai mare de ședințe consecutive, astfel încât să se acumuleze concentrația necesară de particule de sare.
„Astmul bronșic este acea afecțiune cronică care necesită cele mai multe ședințe, chiar și 20. După ce reușim să facem acea concentrație bună de sare, atunci e bine și două ședințe pe săptămână”, a concluzionat Rodica Lupu.