Ziua mondială a astmului
În prima marți din luna mai este marcată ziua mondială a astmului. Potrivit specialiștilor, în țara noastră aproximativ 4 mii de copii și circa 8-9 mii de adulți suferă de această afecțiune.
„Astmul bronșic este o boală cronică, inflamatorie al căilor respiratorii, care are o evoluție de durată. În majoritatea cazurilor astmul bronșic debutează în copilărie”, a spus Tatiana Gorelco, medic pediatru- alergolog.
De ce este important să identifici factorii declanșatori
Există mai mulți factori care pot crește riscul de astm bronșic. Unul dintre ei este istoricul familial - prezența afecțiunilor alergice în familie cresc riscul de apariție a bolii.
„Modul de naștere este, de asemenea, cea care poate induce o frecvență mai înaltă a bolilor alergice. Este demonstrat că copiii născuți pe cale naturală mai rar dezvoltă boli alergice, comparativ cu copiii născuți prin operație cezariană. Un avantaj pentru a nu dezvolta boli alergice este și alimentația. Copiii alimentați în primele 4-6 luni exclusiv la sân, au șanse mai mici de a dezvolta astmul bronșic”, a notat Tatiana Gorelco.
Alți factori de risc includ utilizarea antibioticelor în primul an de viață și infecțiile respiratorii precoce, care pot crește sensibilizarea organismului.
„Condițiile meteo, adică aflarea îndelungată acolo unde este mult praf, mucegai, unde trăiesc multe animale, tot ne pot cauza afecțiuni alergice, inclusiv ale tractului respirator”, a explicat specialistul.
În cazul Anastasiei, fetița ei a fost diagnosticată cu astm bronșic la 3 ani de la primele simptome.
„Fetiței i se stabilise diagnosticul de bronșită obstructivă, iar orice contact cu o persoană bolnavă se solda cu episoade de obstrucție. În timp ce alți copii pot fi tratați acasă, în cazul nostru a fost necesară de fiecare dată spitalizarea”, a spus mama pacientei Anastasia Zagarodnii.
Crizele de astm apar în funcție de cauze, mai frecvent noaptea în cazul expunerii la praf, la efort fizic în unele situații sau la contactul cu alergenii, precum blana animalelor:
„În momentul afectării, pe mucoasa bronhiilor se formează un proces inflamator, care poate să remodeleze construcția bronhiilor. Atunci când organismul se întâlnește cu un factor declanșator sau cu un alergen, acest proces inflamator se trezește, se intensifică și creează starea de bronhospasm, adică starea de îngustarea a bronhiilor. Ca urmare, pacientul dezvoltă abcese de sufocare, șuierat, insuficiență de aer. Dacă aceste procese sunt de durată, pacientul poate să dezvolte o insuficiență de oxigen, care poate afecta și multe alte organe”.
Cunoașterea factorilor declanșatori este importantă pentru diagnosticarea și controlul astmului, care se stabilește pe baza semnelor clinice și a investigațiilor paraclinice.
„Pacienții cu astm bronșic deseori necesită a fi expuși unui examen imagistic, în unele cazuri efectuarea tomografiei computerizate al cutiei toracice. Deseori, facem investigații funcționale, apreciem indicii spirometrici, nivelul de monoxid în aerul expirat”, a spus medicul pediatru.
Terapia modernă împotriva alergiilor
De asemenea, se efectuează teste alergologice pentru a determina factorii declanșatori ai astmului.
„La ziua de astăzi, cu părere de rău, nu dispunem de metode de tratament definitive ale astmului bronșic. Însă, dispunem de multe remedii foarte eficiente care sunt apte să țină sub control astmul bronșic. Principala metodă de tratament în caz de astm bronșic este tratamentul antiinflamator local. Această terapie se efectuează prin folosirea inhalatoarelor”, a notat Tatiana.
Inhalatoarele acționează local, sunt eficiente și bine tolerate, având un risc redus de efecte secundare, deoarece ajung foarte rar în circulația sistemică.
„Respectarea regimului, minimizarea contactului cu alergenii, micșorează esențial frecvența, gravitatea acceselor. Plus, noi dispunem de terapia alergen-specifică. De exemplu, dacă pacientul face alergie la praful de casă, este imposibil să nu ne întâlnim cu acesta. Pentru așa situații dispunem de așa tratament, ideea căruia este introducerea în organismul pacientului a unor doze permanent crescânde de acest alergen cauzal, ca astfel să dezvoltăm deprinderea organismului la contactul cu alergenii din mediul înconjurător”, a punctat Tatiana Gorelco.
Prevenirea astmului bronșic vizează reducerea factorilor de risc. Astfel, se recomandă nașterea naturală, alăptarea bebelușului și evitarea contactului cu persoane bolnave, precum și a utilizării inutile a antibioticelor.
„Vă străduiți să aveți un mod de viață sănătos. Bineînțeles că, animalele de companie ar fi o metodă de dezvoltare a empatiei la copii, însă dacă copilul ale alergie la un anumit animal, este necesar ca copilul să minimizeze sau să nu mai facă deloc contact cu animalul. Sunt niște măsuri foarte simple, însă sunt destul de eficiente”, a spus medicul pediatru-alergolog.