Terapia Schroth, o metodă de corecție tridimensională a coloanei vertebrale
Scolioza este o afecțiune a coloanei vertebrale care poate influența nu doar postura și aspectul fizic al copilului, ci și sănătatea acestuia pe termen lung. Din acest motiv, depistarea precoce și intervenția corespunzătoare sunt importante.
Potrivit kinetoterapeutului și terapeutului Schroth, Ira Sarev, această metodă se bazează pe exerciții specifice, prin care pacientul învață să își corecteze activ poziția corpului.
„Terapia Schroth este considerată una dintre cele mai bune metode în tratarea scoliozei. De fapt, ea este o terapie care urmărește corecția tridimensională, prin exerciții de autocorecție, elongare, respirație specifică și activarea musculară”, a menționat specialistul.
Terapia poate contribui la încetinirea progresiei scoliozei, îmbunătățirea posturii și reducerea durerii.
De la ce vârstă poate fi începută terapia Schroth
Nu există o vârstă universală de la care poate fi începută terapia. Un criteriu important este capacitatea copilului de a înțelege și de a executa corect exercițiile, care presupun autocorecție și implicare activă.
„Nu există o vârstă universală când putem începe terapia Schroth. Criteriul de bază este complianța copilului și modalitatea lui de a înțelege informația, deoarece implică o serie de corecții conștiente, în care copilul trebuie să înțeleagă ce are de făcut. Putem începe chiar și de la 3-4 ani, doar că adaptăm exercițiile în funcție de pacient. Uneori, poate fi implicat și părintele, pentru a avea un rezultat mai bun”, a explicat Ira Sarev.
Deși este utilizată frecvent în cazul copiilor și adolescenților, terapia Schroth poate fi recomandată și adulților. În acest caz, obiectivele recuperării sunt diferite.
„Cu siguranță și la adulți funcționează terapia, doar că se schimbă obiectivul. Dacă în perioada de creștere terapia se face cu scop de a opri progresia, de a îmbunătăți starea, de a câștiga câteva grade, la un adult obiectivul de bază fiind creșterea potențialului fizic, îmbunătățirea aspectului vizual și a calităților psiho-fizice”, a precizat kinetoterapeutul.
Ce rezultate pot fi obținute și cum se stabilește tratamentul
Planul de recuperare este individualizat și ține cont de gradul scoliozei, particularitățile curburii și obiectivele urmărite. Un prim rezultat important este oprirea sau încetinirea progresiei afecțiunii.
„Terapia Schroth este despre faptul ca mai întâi să oprim progresia. O scolioză care nu progresează este un rezultat foarte bun. Dacă mai obții și careva grade în minus este foarte bine. Nu contează câte grade sunt, terapia poate fi făcută și la o scolioză de gradul 1, unde sunt 5-10 grade, dar poate fi făcută și la o scolioză cu 50 de grade după Cobb. Diferența între ele este faptul că până la 20 de grade terapia Schroth e principalul tip de terapie, iar după 20 de grade după Cobb trebuie asociată cu alte tipuri de terapii, cum este orteza, corsetul Cheneau, și dacă depășim 50 de grade se recomandă și cel puțin un consult la medicul chirurg”, a afirmat specialistul.
Cum decurge o ședință de terapie Schroth
Prima ședință începe cu o evaluare detaliată, în urma căreia kinetoterapeutul stabilește particularitățile scoliozei și exercițiile potrivite. Pacientul este familiarizat cu modificările produse de afecțiune și învață principiile de bază ale corecției.
„Ca să înțelegi exercițiul de tip Schroth, trebuie să înțelegi ce modificări produce o scolioză, ce se întâmplă la nivel de coloană vertebrală. După evaluare, copilul este învățat de către kinetoterapeut ce este o corecție, o respirație specifică, ce înseamnă elongație, activarea musculară în pozițiile corective. O ședință durează 50-60 de minute, în care 80% sunt exerciții de tip Schroth, iar 20% sunt exerciții pentru membrele inferioare, superioare și abdomen”, a povestit Ira Sarev.
Pentru rezultate cât mai bune, exercițiile trebuie continuate și acasă, conform indicațiilor terapeutului. Specialistul recomandă o combinație între ședințele desfășurate sub supraveghere și antrenamentele individuale.
„Întotdeauna, preferențial este atunci când pacientul lucrează și acasă. Această formulă o considerăm ideală, când 2-3 ședințe pe săptămână se lucrează cu terapeutul și 2-3 acasă. Asta ar însemna că un pacient care poartă corset trebuie să facă practic zilnic, iar un pacient care este la început sau are o scolioză mai mică se recomandă să facă de 3-4 ori pe săptămână”, a menționat kinetoterapeutul.
Când este necesar corsetul Cheneau
În funcție de severitatea scoliozei, planul de recuperare poate include și purtarea unui corset special. Ira Sarev recomandă corsetul Cheneau, realizat individual, în funcție de curbura coloanei vertebrale.
„Sunt mai multe tipuri, dar recomandăm corsetul Cheneau. Dacă terapia Schroth este despre corecția activă, poziționăm copilul în care coloana să vină cât mai aproape de linia neutră, corsetul face acest lucru din punct de vedere pasiv. Un corset bun oferă o corecție de 30-50%, dar ne străduim ca să fie monitorizat și foarte bine ghidat”, a explicat specialistul.
Corsetul poate fi purtat până la 22 de ore pe zi, în funcție de recomandările medicului și de particularitățile pacientului. Acesta exercită presiune asupra zonelor în care coloana prezintă proeminențe și permite expansiunea zonelor comprimate.
„Principiul unui corset este dacă avem o scolioză să apese în convexitate, unde este ghibusul muscular și costal, și să facă o expansiune în zonele colapsate, unde coloana se prăbușește”, a explicat Ira Sarev.
Ce alte activități fizice pot fi practicate
Terapia Schroth și purtarea corsetului nu trebuie să însemne renunțarea la mișcare. Dimpotrivă, activitatea fizică poate fi adaptată astfel încât să completeze procesul de recuperare.
Kinetoterapeutul menționează că pilatesul poate fi o opțiune pentru pacienții cu scolioză, însă acesta nu înlocuiește tratamentul specific.
„Pe lângă terapia Schroth putem recomanda pilatesul, dar nu e privit ca tratament, ci ca o mișcare controlată în care pacientul nu are risc ca în gimnastică sau dansuri, care au un risc de progresie mai mare”, a notat specialistul.