Potrivit medicului, kinetoza apare atunci când creierul primește informații contradictorii despre mișcare. De exemplu, ochii percep deplasarea mașinii, în timp ce corpul rămâne într-o poziție relativ fixă.
„Informația care vine este o discrepanță dintre informația primită de către organism, pentru că ochii văd o mișcare, dar noi stăm așezați în mașină. Respectiv, există o discrepanță la nivel de percepere a acestei informații și de aici vine și o reacție precum kinetoza și răul de mișcare”, a explicat Doina Chiaburu-Chiosa.
În cazul copiilor, sensibilitatea se poate diminua odată cu maturizarea aparatului vestibular. Totuși, procesul nu are un termen exact și evoluează diferit de la o persoană la alta.
„Nu există un timp anumit și nu există o vârstă anumită. Există situația în care această kinetoză se manifestă mai puțin, diminuează în intensitate și, cumva, dacă nu există acești triggeri pe care i-am menționat anterior, nu se declanșează și în timp se compensează această situație”, a precizat specialista.
Telefonul, cititul și mesele copioase pot agrava simptomele
Una dintre cele mai importante recomandări ale medicului este evitarea utilizării telefonului în timpul deplasărilor. Cititul, derularea conținutului pe ecran și mișcările frecvente ale capului pot accentua senzația de rău.
„Ce sugerez mereu pacienților este să excludem telefonul și scrollul din obișnuință în momentul în care ne deplasăm, să nu citim în transport, să ne străduim să nu pornim la drum după o mâncare foarte copioasă”, a recomandat Doina Chiaburu-Chiosa.
De asemenea, poziția în care călătorim poate influența intensitatea simptomelor.
„Să ne poziționăm, să ne așezăm ideal în față sau la mijloc, pentru a putea fixa privirea în fața noastră, la drum. Să nu privim în dreapta, în stânga și să schimbăm, pentru că iarăși reflexul vestibulo-oculomotor, în momentul în care nu fixăm privirea, acutizează simptomatologia”, a explicat medicul.
Un alt detaliu important este aerisirea vehiculului. Specialista recomandă ca interiorul mașinii să fie bine ventilat și să existe permanent aer proaspăt.
„Un statut ambiental înăuntrul vehiculului, spre exemplu, trebuie să fie bine aerat. Și aerul trebuie să ne străduim să fie proaspăt. Toate acestea, de fapt, vin să ne ajute”, a adăugat aceasta.
De ce șoferului nu i se face rău, dar pasagerul poate avea greață?
O situație frecventă este cea în care șoferul nu resimte niciun disconfort, în timp ce persoana aflată pe scaunul din dreapta sau pe bancheta din spate se confruntă cu greață și amețeli.
„Fixarea privirii cu diminuarea simptomatologiei, iată de ce soțul tău nu are probleme atunci când conduce, dar dacă stă alături sau în spate, mai cu seamă dacă se așază în spate și această imagine vizuală se schimbă frecvent, atunci este mai acutizat răul de mișcare”, a explicat medicul specialist.
Dansul și exercițiile vestibulare pot ajuta la menținerea echilibrului
Aparatul vestibular, responsabil de echilibru și orientarea în spațiu, poate fi antrenat prin exerciții specifice. Medicul a explicat că mișcările capului în diferite direcții, în timp ce privirea rămâne fixată asupra unui punct, fac parte din exercițiile de reabilitare vestibulară.
„Așa cum ne antrenăm la sală, așa noi putem să antrenăm inclusiv aparatul vestibular. Unul dintre antrenamentele acestuia este mișcarea: mișcăm inclusiv capul și fixăm privirea. Am mișcat capul în dreapta, în stânga și am fixat privirea”, a menționat medicul.
Specialista a oferit și câteva exemple de exerciții care pot fi recomandate pacienților cu probleme vestibulare.
„Plimbările la aer liber, cu fixarea privirii, cu fixarea ochilor în momentul în care mișcăm capul, fixăm ochii în dreapta, în stânga. Acesta este un antrenament. Sunt niște exerciții vestibulare. Cu siguranță există și o listă întreagă de exerciții vestibulare pe care le sugerăm pacienților”, a spus aceasta.
Când este nevoie de un consult medical?
Deși răul de mișcare nu reprezintă neapărat o patologie în sine, manifestările intense sau greu de tolerat nu trebuie ignorate. Există situații în care simptomele pot fi asociate cu o hipofuncție vestibulară sau cu alte probleme care necesită investigații.
Medicul atrage atenția că administrarea preparatelor antivertiginoase nu ar trebui făcută fără o evaluare prealabilă.
„Nu vorbim neapărat despre inițierea antivertiginoaselor, pentru că antivertiginoasele sau preparatele care se folosesc în vertij se prescriu ulterior unui bilanț vestibular mai detaliat. Este bine să evaluăm în primă instanță funcția și funcționalitatea aparatului vestibular, după care să inițiem tratament”, a conchis Doina Chiaburu-Chiosa.