„Am unit specialități din diferite domenii, inclusiv medicină, dar și de prevenție, cum este nutriția, sport și psihologie, pentru a discuta niște probleme care sunt în creștere, vorbim de greutatea în plus și rezistența la insulină anul acesta”, a spus Marina Danici, medic terapeut nutriționist.
Evenimentul a reunit speakeri din diverse specialități — dermatologie, ginecologie, endocrinologie, dar și din domeniul preventiv, ca nutriționiști, antrenori și alți experți.
„Am înțeles că este important să unim specialitățile care lucrează în același domeniu, de promovare a stilului de viață, să discutăm pacientul multidisciplinar. Îmi doresc foarte mult ca să avem o colaborare mult mai strânsă între medici și nutriționiști, pentru că avem specialiști foarte buni, care promovează un mod de viață calitativ”, a explicat Marina Danici, medic terapeut nutriționist.
Astfel, speakerii au abordat fenomenul de rezistență la insulină din perspectiva propriei specialități.
„Insulinorezistența este o stare patologică când în celulă nu pătrunde glucoza, nu aude insulina ca să primească energie”, a menționat Zoia Iliușina, medic cu abordare holistică și nutriționist.
„Este un mecanism fiziopatolog, care stă la baza multiplelor boli metabolice: diabetul zaharat, obezitatea, sindromul ovarelor polichistice, ficatul gras”, a specificat Ana Vîrtosu, medic endocrinolog.
Printre cauzele ce influența rezistența la insulină sunt: o alimentație nesănătoasă cu aport hipercaloric, stresul, anumite boli, unele medicamente și predispoziția genetică.
„Există semne clinice, ca de exemplu: depozitarea grăsimii la abdomen, dacă la femeie circumferința abdominala este mai mult de 80 de cm și la bărbat mai mult de 90 de cm, înseamnă că deja este un semn de insulinorezistență. Când omul este mereu obosit, a mâncat și deodată îi este somn, nu este energie după amiază”, a notat Zoia Iliușina, medic cu abordare holistică și nutriționist.
Adesea, anumite semne la nivelul pielii pot sugera prezența rezistenței la insulină.
„Mulți pacienți pot manifesta sindromul de ovare polichistice, și la nivel de piele pot face leziuni de tip acnee, mai mult în zona bărbiei, cu o secreție de sebuum mai intensă, o hiperseboree, o miniaturizare a firelor de păr și o cădere mai accentuată, ceea ce duce la alopecie androgenetică. Poate fi hirsutismul sau prezența firelor de păr la femei pe zone mai specifice bărbaților. Respectiv, mai sunt și acele modificări de tip acantosis nigricans, când se îngroașă și se modifică pielea la culoare, ceea ce pot fi niște semne timpurii care ne pot arăta un sindrom metabolic”, a spus Irina Batîr, medic dermatolog.
De asemenea, au fost discutate posibilele complicații, precum diabetul zaharat, sindromul ovarelor polichistice și steatoza hepatică.
„Insulinorezistența stă la baza dezvoltării ficatului steatozic. Nivelul crescut de insulină în sânge, precum și neacceptarea insulinei de către ficat, joacă rolul principal în dezvoltarea patologiei respective”, a dezvăluit Adela Țurcanu, medic hepatolog, gastroenterolog.
În cadrul evenimentului, au fost discutate posibilele soluții, printre care și tratamentul nutrițional.
„Este foarte important să înțelegem că abordarea nutrițională trebuie să fie personalizată, din cauza că fiecare organism este un univers. Dar există reguli pentru toată lumea, ca de exemplu trebuie să avem grijă de proteina din farfuria noastră, glucidele complexe, fibre și grăsimile sănătoase. Și neapărat, în primul rând, tratăm insulinorezistența cu activitate fizică și dezvoltarea țesutului muscular. Fără mușchi, nu putem scăpa de aceasta stare patologică”, a menționat Zoia Iliușina, medic cu abordare holistică și nutriționist.
Nutriționiștii pot recomanda, pe lângă o dietă echilibrată, și anumite suplimente.
„Suplimentele trebuie neapărat să fie prescrise de un medic, care abordează pacientul din toate punctele de vedere. Eu folosesc și prescriu pacienților mei: acidul alfa-lipoic, berberina cu crom, coenzima Q10, dar important că toate trebuie prescrise individual, conform analizelor și trebuie să ținem cont de indicații și contraindicații”, a adăugat Zoia Iliușina.
Specialiștii subliniază că rezistența la insulină nu poate fi tratată doar prin nutriție; este necesară și modificarea stilului de viață, care este la fel de importantă și în prevenție.
„Să ne modificăm stilul de viață, să abordăm principii de alimentație cu aport de legume, fructe în volum moderat, de cereale integrale, de grăsimi sănătoase, o activitate fizică, un somn sănătos și un management corect al stresului”, a explicat Ana Vîrtosu, medic endocrinolog.