Cum ajunge stresul să afecteze intestinul
Potrivit medicului Roxana Voica, stresul transmite organismului o serie de semnale care pot perturba funcționarea normală a mai multor sisteme. Un rol important îl are axa intestin-creier, prin intermediul căreia cele două organe comunică permanent.
„Stresul crește cortizolul în general și nu numai. Stresul, prin această axă intestin-creier, modifică peretele intestinal Imaginați-vă un creier care e biciuit destul de mult de stres și ne întâlnim asta zi de zi. Iar creierul trebuie să se ocupe și, pe lângă faptul că primește semnalele astea de stres, el trebuie să trimită niște semnale în tot corpul, să execute diverse funcții. Atunci când avem un stres mare, ce se întâmplă este că aceste semnale sunt distorsionate”, a explicat medicul.
Atunci când creierul este supus în mod repetat unor stimuli de stres, semnalele transmise către organism pot fi afectate. Iar una dintre primele zone în care aceste schimbări pot fi resimțite este intestinul.
Stresul poate scădea pragul durerii
Una dintre consecințele acestei comunicări perturbate dintre creier și intestin este creșterea sensibilității la senzațiile digestive. Medicul a notat faptul că, în astfel de situații, chiar și procesele normale din intestin pot fi percepute ca fiind dureroase.
„În primul rând, scade pragul durerii, o să fim mult mai receptivi, mult mai reactivi la durere”, a afirmat medicul.
Un exemplu este reprezentat de gazele produse în mod firesc de bacteriile intestinale. În condiții normale, intestinul se poate dilata ușor, iar terminațiile nervoase transmit creierului informații despre ceea ce se întâmplă în organism. La persoanele foarte stresate, însă, această percepție poate deveni exagerată.
Ce este hipersensibilitatea viscerală
Roxana Voica atrage atenția asupra unui fenomen numit hipersensibilitate viscerală, întâlnit la pacienții care sunt foarte reactivi la senzațiile provenite din organele interne.
„Dacă avem un gaz, să zicem, pentru că bacteriile noastre produc multe gaze, ceea ce e firesc și normal, intestinul în mod normal se dilată, se crește puțin în dimensiuni, iar terminațiile nervoase de aici ar trebui să ne ducă către creier înapoi și să zică: «OK, mă doare sau uite, s-a întâmplat asta, e o mică balonare»”, a precizat medicul.
Problema apare atunci când aceste senzații sunt percepute mult mai intens decât în mod obișnuit.
„La pacienții care sunt foarte stresați apare ceea ce numim hiperreactivitate sau hipersensibilitate viscerală. Adică pacientul simte foarte acut această durere tocmai pentru că el este reactiv, are pragul durerii scăzut”, a concluzionat Roxana Voica.
Astfel, stresul prelungit poate influența modul în care creierul și intestinul comunică, iar schimbările de la nivelul acestei axe pot contribui la apariția sau intensificarea unor simptome digestive, inclusiv balonarea, disconfortul și durerea abdominală.
Cine este Roxana Voica
Roxana Voica este un cunoscut medic specialist în gastroenterologie și medic primar în boli infecțioase din România, cu o supraspecializare importantă în nutriție clinică obținută la Stanford University. Activitatea sa medicală se desfășoară în cadrul rețelei private Regina Maria și în clinici partenere din București.