Perioada de nou-născut este despre adaptarea către o lume complet nouă. În primele zile de viață, organismul bebelușului trece prin diverse schimbări, iar una dintre ele poate fi icterul neonatal.
„Icterul reprezintă colorația în galben a tegumentelor și a sclerelor în primele zile de viață, cauzată în mare parte din cauza imaturității hepatice. Se întâlnește destul de frecvent, aproximativ 60% la copii născuți la termen și 80% la copii născuți prematur. De asta este important să monitorizăm și să abordăm corect”, a explicat neonatologul Eliza Plăcintă.
În funcție de timpul apariției și severitate, există icter fiziologic și patologic.
„În icterul fiziologic avem simptomul de bază acea colorație în galben a tegumentelor și a ochilor, care se manifestă în a 2-3 zi, cu un vârf în a 4-5 zi și cu decădere spre sfârșitul primei săptămâni de viață”, a menționat medicul specialist.
Ce ține de icterul patologic, acesta apare în primele 24 de ore sau după 7 zile de viață și necesită intervenție și monitorizare atentă.
„Cauzele apariției icterului pot fi: imaturitatea ficatului, după care vorbim despre o incompatibilitate de grup sau de rezus factor între mamă și copil, din cauza deficitului cărora enzime sau din cauza unei infecții neonatale. Dar, cel mai des avem incompatibilitatea de grup sau rezus factor între mamă și copil”, a notat Eliza.
În icterul fiziologic, bilirubina scade de la sine, în timp ce icterul patologic progresează rapid dacă nu se intervine.
„Semnele de pericol la care părinții trebuie să fie atenți sunt: dacă colorația se accentuează și se răspândește pe restul corpului în jos, de la față, membre, trunchi și picioare, de asemenea dacă copilul devine somnolent, refuză mâncarea”, a mai explicat neonatologul.
Astfel, părinții trebuie să fie atenți la nou-născuți și să consulte medicul în cazul celor mai mici suspiciuni.
„Intervenția este în funcție de gradul icterului. Dacă avem o formă ușoară, recomandarea de bază pe care o avem la mămici este alăptarea exclusivă la sân, cât mai frecventă, pentru că odată cu alimentația, excesul de bilirubină prin scaun este scos din organism, pentru că culoarea apare datorită bilirubinei care se acumulează în tegumente. Dacă avem un grad mediu, care trece spre sever, avem fototerapia. Adică, copilul este poziționat la un anumit tip de lumină care ajută la scoaterea mai ușoară a acestui exces de bilirubină din corp. Și deja când avem cazuri grave, atunci avem exsangvinotransfuzia”, a explicat Placintă.
Dacă nu se intervine corespunzător, icterul neonatal patologic poate duce la complicații la bebeluș.
„În primul rând, neurotoxicitatea, deoarece excesul de bilirubină ar putea să treacă bariera hemato-encefalică și să ajungă la creier, și ar putea să lase sechele permanente copilului”, a subliniat Eliza.
În cazul icterului neonatal, vigilența atât a părinților, cât și a personalului medical este esențială pentru a preveni complicațiile.
„Recomandarea de bază la mămici rămâne ca să alăpteze copilașii chiar din prima oră de viață. Începem alăptarea și punem cât mai frecvent la sân. Mămicilor deseori le e frică că nu a venit laptele, dar noi le încurajăm, demonstrăm poziționarea la sân, și bebelușul face cunoștință cu mama și primește cel mai bogat aliment”, a mai adăugat neonatologul.