Mituri despre sănătatea mintală: între percepții greșite și realități ignorate
Deși subiectul sănătății mintale este tot mai prezent în spațiul public, numeroase mituri și concepții greșite continuă să influențeze modul în care sunt percepute persoanele care se confruntă cu astfel de dificultăți. Reprezentările din filme, cărți și discursuri sociale au contribuit, de-a lungul timpului, la consolidarea unor imagini distorsionate, care persistă și astăzi.
Despre acest fenomen a vorbit Victoria Condrat, manager local Mensana, subliniind modul în care cultura populară a influențat frica și stigmatizarea:
„Adevărul este că încă mai persistă foarte multe mituri, foarte multe concepții greșite despre problemele de sănătate mentală. Filmele, cărțile care au tot vorbit despre diferite personaje care nu erau neapărat pozitive și care, din cauza că erau negative, aveau nevoie de o îndreptățire de ce aceasta este un personaj negativ și atunci se atribuia și o boală psihică, de exemplu. Și asta a contribuit foarte mult la aceste frici, frici care acum, în zilele noastre, ele nu mai sunt argumentate, care nu mai sunt reale”, a explicat managerul local al proiectului Mensana.
Mitul violenței și prejudecățile față de persoanele cu probleme de sănătate mintală
Unul dintre cele mai răspândite mituri este asocierea automată dintre tulburările psihice și violență. Victoria Condrat atrage atenția că realitatea este diferită de această percepție generalizată:
„Adevărul statistic care vorbește despre asta este că în marea majoritate a cazurilor, persoanele cu probleme de sănătate mintală nu sunt violente și ele sunt victime ale violenței”.
Pe lângă acest stereotip, sunt frecvent întâlnite și alte concepții greșite, în special în ceea ce privește sănătatea mintală a adolescenților, a femeilor aflate în perioada postnatală și a persoanelor vârstnice.
„Există miturile despre problemele de sănătate mintală ale adolescenților, care nu sunt luate în serios, care se consideră că sunt mofturi, rebeliune, dar de fapt ei trec printr-un proces biochimic, hormonal, care chiar nu poate fi controlat așa ușor, deci nu este doar pur și simplu un moft și ei au nevoie de susținere și înțelegere, anume în această perioadă a adolescenței”, a precizat aceasta.
Depresia postnatală și sănătatea mintală a persoanelor în etate, adesea ignorate
Un alt exemplu este legat de depresia postnatală, adesea minimalizată sau ignorată în contextul social al maternității.
„Foarte des ne întâlnim cu miturile legate de problemele de sănătate mintală ale unei femei care a născut, faptul că depresia postnatală nu este văzută în serios”, a menționat Victoria Condrat.
De asemenea, sunt evidențiate dificultățile emoționale ale persoanelor vârstnice, care sunt adesea ignorate sau neînțelese.
„Și mai există problemele persoanelor în etate, care foarte des, pur și simplu, sunt ignorate, pur și simplu nu sunt luate în considerație, pentru că acestea sunt anxietăți, depresii legate de existență, de incertitudinea zilei de mâine, de foarte multe alte probleme”, a adăugat managerul local al proiectului Mensana.