Dieta și sportul nu sunt întotdeauna singurele piese din puzzle-ul unei siluete de invidiat. De multe ori, în spatele kilogramelor care refuză să dispară se ascunde un dezechilibru invizibil, dar extrem de puternic: rezistența la insulină.
Regulile de aur pentru resetarea metabolismului
Inna Sârbu, coach în știința vitaminelor și studentă la „Academia de Medicină Preventivă și Integrativă”, a explicat de ce apare acest fenomen și care sunt pașii esențiali pentru a ne recăpăta sănătatea și energia.
„Mulți oameni se confruntă cu probleme și nu înțeleg ce se întâmplă cu corpul lor. Vorbesc că nu pot să slăbească, iritabilitate, ceață mentală, transpirație, pielea în anumite zone se înnegrește, în axile, pe gât, pigmentarea aceasta pe care noi o considerăm o normalitate, de fapt nu este normalitate. Lipsa de somn calitativă, pofta aceasta de mâncare instantă, pofta de dulce instantă, pofta de mâncare la fiecare 30-60 de minute după masa principală”, a spus Inna Sîrbu, coach în știința vitaminelor.
Inna Sîrbu avertizează că semnele rezistenței la insulină sunt destul de clare dacă știm unde să privim.
„Ideea e că chiar și papilomele acestea pe gât pot fi din cauza virusului papiloma virus, dar, în mare parte, asta este rezistență la insulină. Dacă ai aceste simptome, probabil că ai rezistență la insulină. Glucoza, care nu intră în celulă și care ar trebui să-ți dea energie pe tot parcursul zilei și claritate mentală, funcționarea corectă a sistemului cognitiv, dacă nu ajunge în celulă și nu-și face efectul, se transformă în trigliceride, care, la rândul lor, se depun în țesut. Primul lucru care se vede la femeie sunt colăcelele acestea împrejurul burții. De ce multe ori spun fetele: „Mănânc un castravete și mă îngraș și am burtă și nu slăbesc nici cum.” Da, clar, pentru că deja procesul metabolic este atât de afectat, încât trebuie să începem să lucrăm cu partea aceasta de mod sănătos de viață, ca să nu ajungem la probleme organice, care sunt, din păcate, ireversibile. Rezistența la insulină încă este reversibilă”, a povestit Inna.
Consecinţele netratării rezistenţei la insulinei atrage mai multe afecţiuni serioase.
„În contextul inflamației în organism, ce se întâmplă? Inflamația aceasta începe să distrugă vasele sanguine în urma nedirecționării corecte a glucozei, se distrug vasele sanguine și apar boli cardiovasculare. Deci, rezistența la insulină nu este doar despre nivelul de zahăr în sânge și nu este doar o boală metabolică, ci implică și boli organice care trebuie neapărat tratate”, a notat aceasta.

Vestea bună e că rezistenţa la insulină este reversibilă.
„Să ai trei mese pe zi constante, fără gustări, și când zic fără gustări, aici am în vedere și cafeaua cu lapte, care este, de fapt, o gustare. În momentul acesta, organismul produce insulină. Deci, e foarte important de înțeles că trei-patru ore de la fiecare masă este una dintre regulile de bază ale tratamentului rezistenței la insulină. Mai departe, mișcarea. Cei care suferă de greutate, este foarte important să nu meargă la sală, să nu înceapă să sară, să nu înceapă să facă efort fizic greu, pentru că asta afectează articulațiile. Începem cu cardio, pentru că cineva o să spună că nu are posibilitatea să meargă la sală. Ok, cardio, o oră pe zi, începeți de la zece minute, 20 minute, apoi câte o oră, pentru că așa glucoza se asimilează foarte bine și metabolismul pornește. Deci, trebuie să pornim metabolismul, asta este important”, a povestit Inna.
Gestionarea stresului și analizele necesare
Cortizolul (hormonul stresului) ridică direct nivelul insulinei.
„Stresul cronic pe care îl avem continuu. Eu înțeleg că, în zilele noastre moderne, este practic imposibil să nu existe stres cronic, dar totuși trebuie să învățăm să-l gestionăm altfel, pentru că stresul ridică cortizolul, este legat de insulină. Cortizolul este hormonul stresului și ridică insulina în sânge. Parcă ți se pare că e ceva ok, niște dureri de menstruație sau dereglări de menstruație, dar nu, acestea sunt primele semnale că nu este ceva în organism în regulă, deci e vorba de inflamație”, a menționat Sîrbu.
Regenerarea organismului și secreția hormonului de creștere au loc noaptea. Un somn profund este cel mai bun tratament anti-aging.
„Somnul de calitate este esențial. Când ultima dată ne-am culcat la ora 22:30, pentru că asta este regula de bază? Se elimină hormonul creșterii, care ajută la regenerarea organismului, pentru că noaptea organismul este creat pentru a se regenera și, în funcție de ora la care ne culcăm, organismul răspunde mult mai bine. Deci, la ora 22:30-23:00 este ideal să dormim. Nu mai vorbesc de melatonină, care la ora două noaptea are vârful maxim, și nu mai vorbesc despre anti-aging, pentru că adevăratul anti-aging este un somn profund și bun, ca să nu îmbătrânim prematur”, a spus Inna Sîrbu, coach în știința vitaminelor.
Este important să nu ne autodiagnosticăm, ci să ne adresăm medicului pentru a face analizele necesare.
„Microbiotul intestinal este foarte important și trebuie reglat în cazul rezistenței la insulină. Trebuie să facem investigațiile necesare pentru a avea un tablou corect. Vorbim despre glucoza care se recoltează dimineața, la ora 8-8:30, cel mai important. Avem insulina, hormonul insulină, indicele HOMA, indicele CARO, hemoglobina glicată HbA1c, care arată ultimele 3 luni cât zahăr a fost în sânge. Asta e foarte important în analize. Colesterolul total, trigliceridele și glanda tiroidă: TSH, T4 și T3. Este foarte important în diagnosticarea rezistenței la insulină”, a notat specialista.

În ceea ce privește suplimentele, acestea pot susține organismul, însă doar în cadrul unei abordări sistematice.
„În calitate de coaching suplimente, recomandările mele, care însă nu înlocuiesc consultația la medic, sunt: berberina, mioinozitolul, picoleniatul de crom, taurina, NAC-ul, acidul alfa-lipoic, vitamina D3 cu K2, magneziul (care reglează foarte bine nivelul glicemiei), omega-3. Însă este foarte important de înțeles că fără o abordare sistematică, suplimentele nu își vor face efectul”, a explicat Sîrbu.
Cine este Inna Sîrbu
Inna Sîrbu este coach specializat în știința vitaminelor și studentă la Academia de Medicină Preventivă și Integrativă. Inna promovează o abordare holistică a sănătății. Misiunea sa este de a educa publicul despre modul în care micile schimbări cotidiene pot preveni boli cronice grave.



