Una dintre cele mai comune acuze a unui copil este durerea abdominală. Deși uneori poate fi vorba de o indigestie, în unele cazuri poate fi simptomul unei gastrite.„Gastrita reprezintă inflamația acută sau cronică a mucoasei stomacului. La ziua de astăzi nu este o raritate, gastrita fiind întâlnită foarte des. Cel mai frecvent se întâlnește la copiii care încep școala. La ei se schimbă regimul zilei, regimul alimentar, au o supraîncărcare intelectuală, se odihnesc mai puțin. Perioada de adaptare tot contează mult, unii copii se adaptează mai greu, alții mai ușor”, a explicat Vera Pînzari, medic gastroenterolog pediatru.
Factorii predispozanți sunt mai mulți, primul ar fi predispoziția genetică, de obicei cineva din rudele de gradul 1-2 a suportat o gastrită sau un ulcer. „Vârsta - cu cât copilul crește, cu atât mai des poate manifesta o gastrită acută. Locația geografică – țările în curs de dezvoltare mai des suportă manifestări de gastrită sau gastroduodenită. Și factorul psiho-social, în special la copiii care sunt mai labili emoționali, greu se adaptează la grădiniță, la școală”, a continuat medicul.
Cauzele gastritei pot fi diverse. De la alimentația grasă, prăjită, până la arsuri de origine chimică și diverse infecții.„Una din infecții este cu Helicobacter pylori, 50% din copiii infectați cu această bacterie. Mai sunt virusurile, spre exemplu citomegalovirusul sau herpes virusul. Alt factor, ar fi factorul medicamentos, administrarea neargumentată și frecventă a antibioticilor, alte medicamente ca ibuprofenul, paracetamolul și preparatele de fier”, a continuat specialistul.
„O gastrită se manifestă cu dureri pronunțate în epigastru, în stomac, în special postprandial, după ce copilul a luat masa, peste câteva minute poate acuza dureri pronunțate de burtă de intensitate diferită, care poate fi urmată de vomă, greață”, a explicat Vera.
Mai pot fi asociate durerile de cap, slăbiciunea generală și amețelile. „Semnele alarmante pentru părinți sunt: voma cu sânge care are aspectul zațului de cafea, scaune cu striuri de sânge, vome persistente care duc la deshidratare”.
Pentru stabilirea diagnosticului se efectuează analiza generală a sângelui, ultrasonografia organelor interne, dar și testarea la helicobacter pylori. „Metoda cea mai eficientă de a diagnostica gastrita reprezintă examenul endoscopic superior al tractului gastrointestinal, care ne permite să determinăm localizarea, răspândirea procesului acut. Tratamentul este respectiv medicamentos și nemedicamentos. Există o normă care toți trebuie să o respecte, și anume schimbarea radicală a stilului de viață. La copil se indică ca să se alimenteze 3-4 mese pe zi, fracționat, câte puțin. Alimentele trebuie să le rugume încet, să nu mănânce în fața ecranelor și din alimentație se exclud produsele alimentare care cresc aciditatea și secreția gastrică”, a explicat Vera Pînzari.
Se exclud produsele acidulate, citricele, zarzavaturile crude, alimentele procesate și cele grase. „Tratamentul medicamentos prevede eradicarea infecției helicobacter pylori, și anume include: antibioticele, inhibitorii pompei protonice, blocanții receptorilor histaminei și antacidele, care au ca scop neutralizarea sucului gastric și evitarea producției în exces a sucului gastric”.
Un aspect esențial îl reprezintă consultul medical periodic, pentru a monitoriza evoluția bolii și a preveni recidivele. „Prevenția gastritei la copii este foarte simplă, adică copilul trebuie să ducă un mod sănătos de viață, să se adreseze părinții imediat după apariția unor dureri în regiunea stomacală la cabinetul medicilor și să urmeze recomandările indicate”, a spus medicul.
Alte măsuri de prevenție includ supravegherea copiilor pentru a evita înghițirea unor substanțe chimice periculoase, gestionarea stresului emoțional și fizic, precum și respectarea igienei, pentru a reduce riscul infectării cu helicobacter pylori.
SURSĂ FOTO: Arhiva Pro TV
