Pneumonia nu apare doar în sezonul rece. Deși mulți oameni asociază această afecțiune cu iarna, medicii atrag atenția că pneumonia poate apărea în orice perioadă a anului, inclusiv vara.
„Ca medic care lucrează într-o secție de terapie generală, pot să vă spun că pneumoniile sunt actuale anul împrejur și este o greșeală să ne relaxăm bazându-ne că s-a încălzit afară, deoarece sunt o sumă de factori de risc care ne mențin într-un pericol constant de a face o complicație respiratorie, cum este pneumonia”, a precizat Rodica Lupu.
Potrivit specialistei, unul dintre cei mai mari factori de risc în sezonul cald este utilizarea aerului condiționat.
„Unul dintre factorii de bază care contribuie ca pacientul să ajungă la o complicație respiratorie, la pneumonie, este aerul condiționat, deoarece fluctuația de la aer cald, în mașină, la lucru, pune sistemul respirator într-o situație în care el nu prea înțelege ce are de făcut”, a explicat ea.
Capcana „răcelilor banale”: Ignoranța ne poate costa scump
În plus, praful acumulat în aparatele de aer condiționat și răcelile aparent banale contribuie la apariția problemelor pulmonare.
„Este și praful, mai este și faptul că aerul condiționat ne va aduce într-o zonă de o stare de răceală banală, pe care noi de cele mai multe ori o ignorăm. Astăzi a trecut, am luat noi ceva vitamine, a trecut, se pare că este bine, însă în două zile revine apoi. Aceasta duce la decompensarea organismului și inevitabil, dacă nu facem nimic și nu suntem atenți, riscul de a dezvolta o pneumonie este foarte înalt”, a menționat medicul.
Cele mai mari greșeli pe care le facem: Automedicația și siropurile de tuse
Rodica Lupu spune că una dintre cele mai mari greșeli este automedicația. Mulți pacienți încep să se trateze singuri, fie cu remedii naturiste, fie cu medicamente luate fără recomandarea unui medic. Specialista atrage atenția că tusea nu trebuie privită automat ca ceva rău, deoarece este un mecanism natural de protecție al organismului. Ea explică faptul că administrarea antitusivelor fără indicație poate agrava situația și poate complica evoluția bolii.
Medicul mai afirmă că adresarea tardivă la specialist este un alt motiv pentru care multe viroze ajung să se transforme în pneumonii. După câteva zile de răceală, oamenii revin rapid la serviciu și la activitățile zilnice intense, fără să permită organismului să se refacă complet. În plus, puțini verifică nivelul vitaminei D sau al fierului seric, elemente importante pentru susținerea sistemului imunitar.
„La un moment dat apare insuficiența respiratorie, apare tusea puternică și sindromul de intoxicație, iar atunci pacientul ajunge inevitabil la medic și se stabilește diagnosticul de pneumonie”, a menționat Rodica Lupu.
Ce facem cu noile amenințări globale, precum Hantavirusul?
În cadrul interviului a fost discutat și subiectul Hantavirusului. Medicul spune că, după experiența pandemiei COVID-19, lumea trebuie să privească atent orice nou virus despre care se vorbește la nivel mondial. Totuși, ea consideră că nu este cazul pentru panică, ci pentru mai multă responsabilitate față de propria sănătate și pentru întărirea imunității.
La final, specialista atrage atenția că pneumonia nu este o boală banală, deoarece afectează profund țesutul pulmonar și funcția respiratorie. Ea îi îndeamnă pe oameni să nu ignore simptomele și să renunțe la mentalitatea „lasă că trece”, pentru că o problemă aparent simplă poate deveni rapid o complicație serioasă.