Ce este herpangina și cum se manifestă
Herpangina este o infecție virală provocată de enterovirusuri, cel mai frecvent de virusurile Coxsackie. Deși apare în special la copii, boala poate afecta și adulții. Transmiterea se produce în principal pe cale fecal-orală, inclusiv prin mâini sau obiecte contaminate, iar primele simptome apar, de regulă, la 3–5 zile după infectare.
„Simptomele sunt destul de agresive și sperie mult părinții. Cel mai înfricoșător simptom ar fi febra înaltă, ajunge și la 40-41 de grade Celsius, apare brusc și, de obicei, face ca copilul să fie mai apatic, cu dureri de cap, slăbiciuni. Plus la acestea, apare durerea mare de gât. Copilul poate refuza să mănânce sau chiar să bea”, a explicat medicul ORL-ist Inga Ganaciuc.
În unele cazuri, infecția poate fi însoțită și de secreții nazale, nas înfundat sau simptome digestive, precum durerile abdominale și vărsăturile.
Unul dintre semnele caracteristice ale bolii este apariția unor vezicule pe mucoasa cavității bucale, pe fondul înroșirii intense a faringelui. Acestea pot semăna cu niște mici bășicuțe cu lichid, iar pe parcursul evoluției pot căpăta depuneri albicioase, ca parte a procesului de regenerare a mucoasei.
„Dacă părinții ajung să se uite în cavitatea bucală, ei văd al doilea semn care îi sperie, ar fi acele erupții care sunt bine vizibile, cu un roșu intens al faringelui. Pe mucoasă vedem câteva vezicule, de parcă ar fi niște beșicuțe cu apă. În evoluție, erupțiile pot deveni cu depuneri albicioase, pentru că se formează fibrina cu scop de regenerare a mucoasei”, a notat Inga Ganaciuc.
De regulă, herpangina se vindecă în 5-7 zile, fără complicații. Totuși, durerea la înghițire poate determina copilul să refuze lichidele, iar acest lucru poate duce la deshidratare.
Când trebuie să ajungem la medic
Diagnosticul se stabilește, de obicei, în baza simptomelor descrise de pacient sau de părinți și a examinării medicale. În unele situații, medicul poate recomanda și un test rapid pentru streptococ, pentru a diferenția herpangina de angina streptococică.
„Diagnosticul se stabilește foarte simplu, pe baza acuzelor, anamnezei și a examenului obiectiv. Dar sunt cazuri când trebuie să facem diagnosticul diferențial cu angina streptococică. Facem testul rapid la streptococ, dacă este negativ, confirmăm că este herpangina”, a precizat medicul.
Părinții trebuie să urmărească atent starea copilului și să solicite ajutor medical dacă apar semne de agravare.
„Dacă copilul devine apatic, nu are lacrimi, este somnolent, febra nu cedează la preparatele antipiretice, apar vărsăturile în jet, durerile puternice de cap cu fotofobie, atunci obligatoriu ne adresăm la medic”, avertizează Inga Ganaciuc.
Cum se tratează herpangina
În majoritatea cazurilor, tratamentul se face la domiciliu și urmărește ameliorarea simptomelor. Medicul poate recomanda medicamente pentru reducerea febrei și a durerii, precum și produse locale pentru îngrijirea mucoasei. Un rol deosebit de important îl are aportul de lichide, pentru prevenirea deshidratării.
„Trebuie să administrăm tratament simptomatic pentru a ajuta copilul: antipiretice sau antiinflamatoare, care vor scoate din febră și durere; dacă vorbim local, dăm spray-uri pe bază uleioasă, deoarece se face o membrană pe acele erupții și le regenerează mai ușor; foarte important este aportul hidric și recomand chiar soluțiile cu electroliți, care vor ajuta la recuperarea mult mai rapidă a copilului și la evitarea deshidratării; dacă sunt simptome digestive putem adăuga probiotice”, a explicat medicul ORL-ist.
Tratamentul trebuie adaptat vârstei și stării copilului, la recomandarea medicului.
Ce poate mânca un copil cu herpangină
Pentru că înghițirea poate fi dureroasă, alimentația trebuie adaptată astfel încât să nu irite suplimentar mucoasa. Sunt preferate preparatele lichide sau semilichide, iar alimentele tari, sărate sau acide ar trebui evitate.
„Este important să dăm copilului mâncare lichidă sau semilichidă, să evităm alimentele tari, sărate, citricele, să evităm ciocolata, alimentele acre, deoarece ele vor irita și durerea va fi mai intensă. Apropo, la copii putem da înghețată, pentru că este rece și scade din inflamație și sindromul dolor”, recomandă Inga Ganaciuc.
Igiena mâinilor este una dintre cele mai importante măsuri de prevenire a herpanginei. Copiii trebuie învățați să se spele corect și frecvent pe mâini, mai ales după folosirea toaletei și înainte de masă. Aceste obiceiuri ajută la reducerea riscului de transmitere a infecției.