Ce este pneumonia și cum apare
Pneumonia este o infecție respiratorie care afectează țesutul pulmonar responsabil de schimbul de gaze. Inflamația poate împiedica plămânii să asigure în mod normal oxigenarea organismului și, în anumite situații, poate provoca complicații severe.
„Pneumonia este o infecție respiratorie, în care este afectat plămânul, compartimentul responsabil de schimbul de aer – parenchimul pulmonar, alveolele și căile respiratorii cele mai mici”, a explicat Doina Rusu.
În Republica Moldova, boala continuă să reprezinte o problemă importantă de sănătate publică. În 2024 au fost raportate peste 70 de mii de cazuri, atât în rândul copiilor, cât și al adulților și vârstnicilor.
„În 2024 au fost înregistrate peste 70 de mii de cazuri pe toată țara, inclusiv copii, vârstnici. Indicele de morbiditate ar fi că, dintr-o mie, ar suferi în jur de 10-15 persoane anual”, a menționat directoarea Institutului de Pneumologie.
Pneumonia poate fi provocată de diferite microorganisme, cel mai frecvent de virusuri și bacterii, dar și de fungi. Unele dintre aceste infecții se transmit de la o persoană bolnavă la una sănătoasă, în timp ce altele nu sunt neapărat foarte contagioase.
„Sunt unele infecții contagioase, de exemplu virusurile se transmit de la omul bolnav către omul sănătos. Sunt alte infecții, ca cele streptococice, stafilococice, care nu neapărat sunt înalt contagioase, dar o persoană fiind cu imunitate slăbită poate contracta această infecție, poate dezvolta pneumonia”, a explicat medicul.
Cine este mai expus riscului de pneumonie
Riscul de îmbolnăvire depinde atât de capacitatea microorganismului de a provoca infecția, cât și de răspunsul imun al organismului. Persoanele sănătoase, fără boli asociate și fără factori care să le afecteze imunitatea, sunt mai puțin susceptibile să dezvolte pneumonie.
În schimb, copiii, vârstnicii și pacienții cu diabet necontrolat sau care urmează tratamente imunosupresive pot fi mai vulnerabili.
„Dacă o persoană este sănătoasă, nu este fumătoare, nu are comorbidități, patologii care să îi diminueze răspunsul imun, șansele de a dezvolta pneumonii sunt minime. Și dimpotrivă, un vârstnic sau un copil, o persoană cu un diabet necontrolat sau cu tratamente imunosupresive, deci diminuarea răspunsului imun întotdeauna ne face mai susceptibili către infecție”, a precizat Doina Rusu.
Febra, tusea și dificultățile de respirație, printre simptomele bolii
Pneumonia se poate manifesta prin simptome asemănătoare altor infecții respiratorii: febră, tuse seacă sau productivă, transpirații, oboseală și dureri de cap. Există însă și semne care pot indica o afectare pulmonară mai serioasă, precum dificultățile de respirație, scăderea saturației de oxigen și durerea în piept accentuată la inspirație profundă.
„Este o febră, o tuse, care poate fi seacă sau cu spută, un sindrom de impregnare infecțioasă, cu transpirații, astenie, cefalee. Dar și sunt unele simptome care ne-ar sugera pneumonia, aici ar fi insuficiența de aer, scăderea saturației cu oxigen, pe care o determinăm prin pulsoximetrie, junghiul toracic, o durere legată de inspirul profund”, a explicat specialista.
În unele cazuri, boala poate provoca și manifestări în afara sistemului respirator, inclusiv tulburări digestive sau neurologice. De asemenea, simptomele pot fi discrete, iar evoluția atipică, ceea ce face importantă evaluarea medicală.
Cum se diagnostichează și cum se tratează pneumonia
Confirmarea pneumoniei se face printr-un examen radiologic, care poate evidenția modificările apărute la nivelul plămânilor. Medicul poate recomanda și alte analize pentru identificarea infecției și evaluarea severității acesteia.
„Confirmăm pneumonia printr-un examen radiologic. Se presupune un sindrom de condensare a pulmonului care se manifestă radiologic prin apariția opacității. Deja medicul mai efectuează un șir de analize care permit atât să confirmăm infecția, cât și să evaluăm severitatea”, a menționat Doina Rusu.
Tratamentul este stabilit în funcție de cauza infecției și de particularitățile fiecărui pacient. În cazul pneumoniilor bacteriene, antibioticele reprezintă tratamentul de bază, în timp ce pentru anumite forme virale confirmate pot fi indicate preparate antivirale, dacă acestea sunt disponibile și potrivite situației clinice.
„Tratamentul pneumoniei subînțelege de fiecare dată antibacteriene. În cazul unei pneumonii virale confirmate, fără coinfecție bacteriană și a accesibilității tratamentului antiviral, vor fi indicate preparatele. Antibioticele sunt tratamentul de bază”, a explicat specialista.
Alegerea antibioticului depinde de vârsta pacientului, bolile asociate și rezultatele investigațiilor. Ulterior, medicul urmărește evoluția și răspunsul la tratament, pentru a decide dacă schema prescrisă trebuie menținută sau modificată.
Chiar și după rezolvarea pneumoniei, unele manifestări pot persista o perioadă. Oboseala, transpirațiile și lipsa poftei de mâncare nu indică neapărat că infecția este încă activă.
„Uneori, simptomele pot dura mai mult decât rezolvarea pneumoniei. Nu trebuie să ne sperie că după tratare mai persistă sindromul astenic, transpirațiile, inapetența. Aceste simptome nu înseamnă că pneumonia nu este rezolvată, ele pot fi corijate prin regim de odihnă, respectarea unui aport hidric suficient, prin suplinirea vitaminelor și microelementelor”, a precizat Doina Rusu.
Ce complicații poate provoca pneumonia și cum o prevenim
În formele severe, pneumonia poate duce la insuficiență respiratorie acută, iar infecția se poate răspândi și la alte organe. Printre complicațiile menționate de specialistă se numără meningita, afectarea inimii, sepsisul, insuficiența renală acută și insuficiența multiplă de organe. În anumite cazuri, pacientul poate ajunge să aibă nevoie de intubare și ventilare mecanică.
„O pneumonie se poate complica prin insuficiență respiratorie acută, prin progresarea bolii în pofida antibioterapiei. Lucru înregistrat cam în 10-20% din cazuri. De asemenea, sunt complicațiile date de răspândirea infecției către alte organe, către meninge, inimă, sepsisul, insuficiența renală acută, insuficiența multiplă de organe. Unele pneumonii cu evoluție severă se pot complica cu detresă, unde va fi necesară intubarea și ventilarea”, a avertizat medicul.
Pentru reducerea riscului de îmbolnăvire, specialista recomandă un stil de viață sănătos, evitarea fumatului și a expunerii la substanțe nocive pentru căile respiratorii. Persoanele din grupele de risc trebuie să respecte și recomandările privind vaccinarea antigripală anuală și vaccinarea antipneumococică.
„Prima măsură este un mod sănătos de viață și evitarea factorilor care predispun către contractarea pneumoniilor, ar fi fumatul și expunerea la noxele respiratorii. Pentru persoanele din grupul de risc, ar fi respectarea regimului de vaccinare, ne referim la vaccinarea anuală antigripală și cea antipneumococică o dată în viață la persoanele adulte, și tratarea infecțiilor respiratorii acute, anume a celor superioare”, a concluzionat Doina Rusu.